Analiza_Efectele razboiului din Ucraina asupra sectorului enegetic. Masuri si recomandari – aprilie 2023


Future Energy Leaders România (FEL România) lansează analiza intitulată „Efectele războiului din Ucraina asupra sectorului energetic. Propuneri de măsuri și recomandări pentru România”, care reprezintă un punct de vedere al organizației referitor la impactul actualei crize energetice asupra zonei europene și României. Analiza oferă o retrospectivă a principalelor efecte induse în plan energetic de conflictul ruso-ucrainean și sintetizează măsurile relevante adoptate la nivel european și național, ca răspuns la criza energetică instalată. Documentul a fost elaborat exclusiv cu titlu de recomandări generale în probleme de interes asociate sectorului energetic. 

Documentul reprezintă̆ rezultatul efortului colectiv al unui grup de lucru constituit la nivelul FEL România, iar autorii analizei sunt Sabina Strîmbovschi, Cristina Păun, Lucian Pamfile, George Tecușan, Georgian Albu, Rareș̦ Hurghiș̦, Teodora Mîndra, Robert-Cristian David și Olivian Savin.


Potrivit analizei, destabilizarea raportului dintre cererea și oferta europeană în plan energetic, deja fragilizat de efectele pandemiei de COVID-19, a afectat echilibrul sectorului energetic european după pierderea statutului de principală rută de tranzit a Ucrainei pentru aprovizionarea cu gaze naturale. Ca urmare, astăzi operăm într-o nouă realitate, fapt ce trebuie asumat de toți actorii cheie: autorități, companii și consumatori.

Cu toate acestea, pe lângă situația nefavorabilă reprezentată de războiul ruso-ucrainean, efectele crizei energetice au fost amplificate de o combinație de factori, precum creșterea cererii de gaze naturale din Asia și apariția unor probleme cu producția de energie regenerabilă în Europa, în condițiile de fenomene meteorologice atipice și incidente tehnice. Acestea au dus la o creștere fără precedent a prețurilor, deopotrivă la gaze naturale și energie electrică, atrăgând după sine nevoia unor măsuri legislative care, cel puțin pe termen scurt, au adus în prim plan dezideratul securității energetice.

În același timp, pachetele de recomandări europene destinate crizei energetice au fost variate și au cuprins atât indicații menite să prezerve principiile pieței libere, dar și măsuri legislative specifice unui model reglementat de piață, aspect care a condus la o lipsă de uniformitate a măsurilor adoptate ca răspuns la criza energetică între statele membre.

Analiza atrage atenția și asupra integrării pieței europene de energie în arhitectura globală, prin diversificarea rutelor de aprovizionare via terminale noi operaționalizate de gaze naturale lichefiate (GNL). Astfel, importul fără precedent de GNL în UE a adus spațiul european în topul importatorilor de gaz pe plan mondial, antrenând, în același timp, investiții semnificative în infrastructura asociată GNL, cu rolul de a facilita accesul la piața internațională.

Uniunea Europeană a răspuns la criza energetică prin pachetul legislativ REPowerEU, cuprinzând atât măsuri pe termen scurt cât și pe termen mediu și lung, și demonstrează faptul că forul european este vehement în a aborda problema prețurilor la energie prin accelerarea tranziției energetice, soluție care ar permite simultan satisfacerea obiectivelor de autonomie strategică în plan energetic și preocupările pentru a fi primul continent neutru din punct de vedere climatic. 

Pe plan local, România s-a regăsit în avangarda statelor care au adoptat măsuri de ameliorare a efectelor crizei energetice, care au avut scopul de a asigura un grad adecvat de suportabilitate al prețurilor, vizând: energia electrică, gazele naturale și carburanții, cu impact asupra tuturor companiilor din lanțul valoric al energiei, de la producție, transport și până la consumatorul final. Cu toate acestea, este necesar un plan de ieșire din criză pentru a nu menține în mod nejustificat o inerție a funcționării pieței bazată pe intervenții administrative redundante, care ar putea împiedica formarea unor prețuri sub nivelul plafoanelor impuse prin lege. 

În opinia autorilor analizei, există patru mari categorii la care România trebuie să lucreze în următorii ani, iar setul de măsuri care ar putea fi întreprinse, la nivel de politici și strategii de țară, privesc utilizarea tuturor surselor de finanțare nerambursabilă valabile și creșterea gradului de investiții care să susțină procesul de tranziție energetică. Astfel, FEL România recomandă: 

1. Pentru producția de energie electrică:

  • Asumarea unei ținte, în ceea ce privește ponderea energiei din surse regenerabile în consumul brut de energie, aliniată la ținta RePowerEU, dat fiind potențialul pe care îl prezintă România;
  • Planificarea proiectelor de capacități de energie din surse regenerabile cu caracter intermitent sa fie corelată cu asigurarea investițiilor necesare pentru implementarea unor sisteme de stocare a energiei (ex: centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj – CHEAP);
  • Accelerarea implementării măsurilor de simplificare a cadrului legislativ de avizare și operaționalizare a noilor capacități de producție energie din surse regenerabile, întrucât România se află în competiție regională și globală pentru atragerea acestor investiții.

2. Pentru producția de gaze:

  • Accelerarea implementării proiectelor de exploatare a gazelor naturale atât din arealul onshore (Caragele Deep) cât și din cel offshore (Neptun Deep);
  • Dezvoltarea cadrului de reglementare pentru gazele verzi (ex: biometan, hidrogen, metan sintetic, etc.);
  • Implementarea unor scheme de sprijin pentru dezvoltarea biometanului și hidrogenului în România. Aceste scheme de sprijin le regăsim deja în cazul altor tehnologii precum panouri fotovoltaice, ferme eoliene, vehicule electrice, etc., care au avut nevoie de sprijin financiar pentru a se dezvolta și adopta pe scară largă.

3. Pentru infrastructură:

  • Necesitatea unor investiții suplimentare în rețeaua de transport a energiei electrice și în creșterea gradului de interconectare, inclusiv proiectele în curent continuu pentru evacuarea energiei electrice preconizată a fi produsă în zona Dobrogea și a Mării Negre;
  • Susținerea investițiilor în rețelele de distribuție a energiei electrice, crescând astfel reziliența, flexibilitatea și adaptabilitatea lor, necesare pentru a integra diferitele tipuri de tehnologii precum: prosumatori, vehicule electrice, stocare în baterii, pompe de căldură, etc.;
  • Dezvoltarea coridorului Sudic de Transport al gazelor naturale împreună cu finalizarea gazoductului BRUA-Serbia, respectiv diversificarea rutelor de import gaze naturale prin construcția terminalelor GNL în România și Georgia;
  • Susținerea introducerii la nivel național a standardului “hydrogen-ready”, în cazul infrastructurii gaziere, căruia să îi fie atașată inclusiv o componentă de digitalizare pentru a reflecta dezideratul european pentru a dispune de o rețea pregătită pentru acomodarea gazelor verzi;
  • Este necesară urgentarea/deblocarea următoarelor proiecte: (1) realizarea investițiilor în capacitățile de stocare ale DepoGaz și DepoMureș; (2) exploatarea posibilității stocării de gaze verzi în structuri geologice pretabile (caverne de sare, structuri acvifere, etc.), inclusiv prin cooptarea SALROM.

4. Pentru consum:

  • Accelerarea implementării surselor de energie regenerabilă descentralizată (panouri fotovoltaice, panouri solare, etc.);
  • Utilizarea pompelor de căldură, acolo unde acest lucru este fezabil tehnic și economic (în special în clădirile noi);
  • Eficientizarea consumului prin realizarea de audituri energetice și renovări (ex: izolarea termică, înlocuirea ferestrelor, a ușilor și modernizarea sistemelor de încălzire și răcire) respectiv conștinetizarea și consumul responsabil al energiei (atât electricitate cât și gaza naturale);
  • Utilizarea gazelor verzi (belnding de gaze naturale cu biometan și/ sau hidrogen) în sectorul de încălzire.

FEL România crede într-o abordare neutră în ceea ce privește opțiunile de decarbonare, considerând criteriile privind fezabilitate economică și tehnică, respectiv suportabilitatea și acceptanța socială trebuie să primeze în alegerea opțiunilor de decarbonare. De asemenea, considerăm că nu este fezabilă dominanța unei singure tehnologii în decarbonarea sistemului energetic, ci într-un mix de soluții echilibrat, pentru a nu schimba dependența de o singură sursă sau tehnologie cu alta.

  • În acest sens, devine esențială actualizarea planurilor investiționale aferente infrastructurii energetice autohtone și corelarea acestora cu documentele programatice la nivel național – Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030.
  • De asemenea, este important ca măsurile legislative adresate sectorului energetic să fie precedate de un proces de consultare publică eficient, respectiv să țină cont de nevoile investiționale ale întregului lanț valoric al energiei, de la producție și până la consumatorul final.

Pentru mai multe detalii, vă invităm să accesați https://felromania.ro/ sau să urmăriți paginile de Facebook, Instagram și LinkedIn ale FEL România. 

Departamentul Comunicare și Marketing FEL România






Despre Future Energy Leaders România

Future Energy Leaders România (FEL România) este programul de tineret al Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) și face parte din rețeaua globală a Future Energy Leaders, dezvoltată de World Energy Council.

FEL România este o rețea de tineri profesioniști ce dezbat idei și dezvoltă proiecte. Printre obiectivele programului se numără profesionalizare tinerilor din energie și dezvoltarea competențelor necesare celei de-a 4-a revoluții industriale, creșterea gradului de angajabilitate și prezența mai mare a tinerilor în poziții de decizie. FEL România își propune de asemenea să fie o platformă de comunicare și cooperare între noua generație și actuala elită din domeniul energiei, cooperare pe care o considerăm vitală pentru o bună dezvoltare a sectorului energetic și modul în care acesta interacționează cu alte domenii. FEL România își propune să accelereze tranziția către o economie bazată pe energie curată și reducerea impactul negativ pe care energia îl are asupra mediului.

LEAVE A COMMENT

Your email address will not be published. Required fields are marked *