Evenimentele desfășurate la nivel global în ultima perioadă (pandemia COVID-19, conflictul ruso-ucrainean, etc.), au generat prețuri crescute pentru gazele naturale și energia electrică, punând o presiune suplimentară pe bugetele gospodăriilor.
Pentru a realiza tranziția către energie curată și a reduce dependența de combustibilii fosili și de energia provenită din Federația Rusă, printre măsurile urmărite de Uniunea Europeană se țintește utilizarea energiei verzi în sectorul rezidențial (prin panouri solare, fotovoltaice etc.), a pompelor de căldură, a gazelor verzi (hidrogen, biometan, etc.), coroborată cu măsuri de audit energetic și renovări.
Unele gospodării și-au propus ca pe lângă acțiunile de reducere a consumului de energie, să facă pași importanți pentru tranziția energetică la nivel individual, instalându-și sisteme fotovoltaice, solare sau sisteme de climatizare cu pompe de căldură.
Ce este și cum funcționează o pompă de căldură?
O pompă de căldură funcționează pe același principiu ca și frigiderul, prin tehnologia de comprimare a vaporilor, având principalele părți componente compresorul, ventil de expansiune și două schimbătoare de căldură (un vaporizator și un condensator). Trebuie menționat faptul că tehnologia permite ca instalația să fie folosită atât în modul de încălzire pentru anotimpul rece, cât și de răcire pe timpul verii, putând înlocui aparatele de aer condiționat clasice.
Pompele de căldură pot deservi atât nevoile domeniului rezidențial, cât și cele ale sectoarelor comercial și industrial. Există mai multe tipuri de pompe, însă cele mai des folosite de utilizatorii casnici sunt cele care extrag căldura din aer (pompa aer-apă sau pompa aer-aer). Pentru domeniul comercial sau industrial se utilizează pompe apă-apă sau pompe sol-apă (denumite și pompe geotermale).
Pompele de căldură, indiferent de tipul ales, conțin echipamente antrenate electric, iar pentru evaluarea eficienței întregului ansamblu este calculat COP (coeficientul de performanță) – cu cât acesta este mai mare, cu atât pompa de căldură este mai eficientă.
În mod normal, o pompă de căldură eficientă are COP=5, adică produce de 5 ori mai multă energie decât consumă. Altfel spus, sistemul furnizează 5 kW de energie termică, utilizând 1 kW de energie electrică.
Comparativ cu modelele clasice de încălzire, pompele de căldură au un cost de întreținere mai mic, pentru că nu necesită curățare permanentă (spre exemplu, în cazul unei centrale pe lemne unde este absolut necesar să fie curățată de cenușă), iar prin echiparea cu sisteme de automatizare se pot monitoriza consumurile și se poate controla temperatura încăperilor.
Cât costă o pompă de căldură?
Pentru a obține maximul de beneficii de la o pompă de căldură, se recomandă ca locuința să fie una bine izolată termic (ex. izolație exterioară, tâmplărie cu termopan, etc.), respectiv utilizarea încălzirii în pardoseală și pregătirea infrastructurii pentru ventilație/răcire, dacă se dorește utilizarea pompei de căldură în modul răcire.
Astfel, pentru o casă eficientă energetic de aproximativ 150 mp se propune o pompă de căldură de 12 kW, iar costurile pleacă de la aproximativ 8.000 de euro, dar ele variază în funcție de particularitățile proiectului (boiler/panouri solare, radiatoare/ventiloconvectoare, costul de manoperă, racorduri etc.). O astfel de investiție, în general, poate fi amortizată în 5-6 ani.
Deși investiția inițială într-un sistem cu pompă de căldură este semnificativă, la finalul primului an după investiție, se poate observa o scădere a facturilor cu peste 40%. Eficiența unui sistem cu pompe de căldură depinde de multe aspecte tehnice, din punct de vedere economic, și social. Această tehnologie asigură un confort sporit prin distribuția uniformă a încălzirii și răcirii, contribuind astfel la economii de energie și la durabilitatea sistemului. Mai mult, prin integrarea cu sistemele solare și fotovoltaice, valorile facturilor de energie pot fi diminuate. Potrivit unui studiu de specialitate, trecerea la utilizarea energiei geotermale poate reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu până la 75%, comparativ cu soluțiile convenționale
Pompă de căldură la bloc?
Pentru blocurile noi, proiectanții au în vedere alinierea cu standardele nZeb, însă pentru clădirile vechi, soluția folosită cel mai des atunci când se renunță la încălzirea centralizată, pe lângă soluțiile tradiționale (încălzirea cu centrală electrică sau pe gaz), se propun soluții de echipare cu pompă de căldură. Pentru soluțiile aer-apa, spațiul interior necesar este asemănător cât pentru o centrală termică murală de apartament (aproximativ 900x550x350mm), la care se adaugă un boiler (pentru prepararea apei de consum) – ambele având împreună mărimea unei combine frigorifice – corpuri statice pentru încălzire și traseul frigorific de la unitatea externă (care este similară cu unitatea externă a unui aparat de aer condiționat) ș.a. În funcție de modul în care au fost dimensionate, se pot păstra sau înlocui radiatoarele (caloriferele) existente, unele modele de pompe fiind compatibile cu instalația existentă.
Țări ca Franța sau Italia încurajează instalarea pompelor de căldură şi oferă vouchere care acoperă până la 90% din costuri. Interesul pentru pompele de căldură, la nivel național, este în creștere în ultimul an în special datorită subvențiilor acordate de Ministerul Mediului prin programele de creștere a eficienței energetice a locuințelor, dar și prin reducerea TVA-ului de la 19% la 5%, odată cu intrarea în vigoare a Legii 39/2023, fiind modificată la 9% la momentul actual.
Articol realizat de Teodora Mîndra și Rareș Hurghiș, alături de echipa de proiect #Energy101 – FEL România, formată din Alisa Fleancu, Luminiţa Ioana Vlaicu, Andrei Nistoreanu, Bogdan Roşca, Cezar Axintescu, Daniel Pascale, Daniela Goreacii, David Robert, Mihai Armăşel, Georgian-Florentin Albu, Livia Marica, Olivian Savin, Radu Răuţă, Răzvan Cristian Varlam, Sabina Strimbovschi, Silviu Tiron, Ştefan Gaftonianu, Tatiana Fiodorov, Vasi Vâlcu, Lucian Pamfile și George Tecușan.
Teodora MÎNDRA, membru FEL încă din 2019 și inginer automatist în cadrul SIS SA, totodată doctorand la Facultatea de Automatica și Calculatoare, iar după finalizarea studiilor de licență și masterat la Facultatea de Energetică, a urmat domeniul automatizărilor industriale în sectorul energetic. În prezent face parte din conducerea Departamentului de Cercetare, Dezvoltare și implementare software în proiecte atat comerciale, ci și cu fonduri Innovation Norway, EraNet, Eureka etc destinate microretelelor inteligente.
Rareș HURGHIȘ este General Manager în cadrul Future Energy Leaders (FEL) România și Expert Strategie la ENGIE Romania. Rareș este doctor în economie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Are o experiență de peste 10 ani în sectorul energetic (distribuție și furnizare, gaze naturale și electricitate, energii regenerabile) în cadrul a două din cele mai mari companii de profil din România. Are expertiză în ariile de strategie, dezvoltarea afacerii, financiar, respectiv în implementarea proiectelor strategice și transformaționale. Este interesat de zona de sustenabilitate și de noile tehnologii care ne ajută să reducem impactul asupra mediul în care trăim.
InvesTenergy derulează împreună cu FEL România, parte a CNR-CME, un proiect de “Informare și conștientizare” cu privire la energie și sistemul energetic. Publicăm astfel o serie de articole, sub semnătura membrilor FEL România, pe teme de maximă actualitate și interes pentru consumatori, actorii pieței și, totodată, și pentru autorități.