Principalul motiv al apariției Pieței de energie din România a fost eliminarea monopolului natural din sectorul energetic. Astfel, au fost introduse mecanisme concurențiale prin care consumatorul are posibilitatea de a-și alege singur furnizorul.
În prezent, participanții la piața de energie sunt producătorii de energie electrică, operatorul de transport și rețea (Translectrica S.A), distribuitorii, furnizorii și Operatorul de Piață (OPCOM S.A.).
Energia electrică ajunge la consumatori urmând două căi diferite, circuitul fizic prin care energia ajunge de la producător la consumator și circuitul comercial prin care consumatorul face plata, indirect, către producător. În circuitul fizic, energia este transportată de la producător la consumator cu ajutorul operatorului de sistem și al distribuitorilor regionali. În circuitul comercial, consumatorul încheie un contract de furnizare cu furnizorul dorit. Mai departe, furnizorul achiziționează energie din piața de energie operată de catre OPCOM (Operatorul Pieței de energie electrică și de gaze naturale din România) sau prin contracte bilaterale direct cu producătorul/alți furnizori.
Istoricul dezvoltării pieţei de energie electrică din România
- În anul 1998 s-a produs ruperea monopolului integrat vertical RENEL (Regia Autonomă de Electricitate) prin constituirea unei societăţi distincte de distribuţie şi furnizare a energiei electrice (SC Electrica SA) şi a unora de producere a energiei electrice (SC Termoelectrica SA, SC Hidroelectrica SA), în cadrul companiei naţionale nou-înființate CONEL SA. Tot atunci a fost posibilă constituirea producătorilor de energie electrică SN Nuclearelectrica SA şi RAAN.
- În anul 2000 compania CONEL a fost desfiinţată, filialele sale devenind proprietatea directă a statului, reprezentat de Ministerul Industriei şi Comerţului.
- Se înfiinţează CN Transelectrica SA – operator de transport şi sistem şi OPCOM SA – operator de administrare a pieţei de energie electrică, ca filială a sa;
- Anul 2000 se remarcă mai ales prin lansarea pieţei spot obligatorii de energie electrică din România, administrată de OPCOM.
- În iulie 2005 se lansează noul model de piaţă de energie electrică, bazat pe existenţa unei pieţei spot voluntare, cu ofertare de ambele părţi şi decontare bilaterală, a unei pieţe de echilibrare obligatorii, şi pe repartizarea responsabilităţilor financiare ale echilibrării către PRE (părţile responsabile cu echilibrarea).
- Anul 2005 este marcat de apariţia pieţei de certificate verzi şi de introducerea pieţei centralizate a contractelor bilaterale;
- În anul 2007 are loc deschiderea integrală a pieţei de energie electrică şi gaze naturale;
- În iulie 2011 se introduce piaţa intrazilnică de energie electrică şi se înfiinţează SC Electrica Furnizare SA prin fuziunea fostelor filiale Electrica Furnizare Muntenia Nord, Electrica Furnizare Transilvania Nord şi Electrica Furnizare Transilvania Sud;
- În luna iulie 2012 intră în vigoare Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012;
- În octombrie 2012 intră în vigoare Legea nr. 160/2012 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei;
- În august 2014 are loc certificarea CNTEE Transelectrica SA ca operator de transport şi sistem a SEN, după modelul “operator de sistem independent”;
- În noiembrie 2014 se lansează proiectul de cuplare a pieţelor CZ-SK-HU-RO, care integrează pieţele de energie electrică pentru ziua următoare din Republica Cehă, Slovacia, Ungaria şi România;
- Luna iulie 2019 se remarcă prin introducerea pieţei centralizate pentru energia electrică din surse regenerabile susţinută prin certificate verzi;
- În noiembrie 2019 se lansează proiectul de cuplare prin tranzacționare continuă a piețelor intrazilnice de energie electrică din România, Bulgaria, Ungaria, Croația, Republica Cehă, Polonia, Slovenia, Austria, Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Letonia, Lituania, Norvegia, Suedia, Olanda, Portugalia și Spania;
- În anul 2020 se introduc piaţa centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică (modalitate de tranzacţionare a contractelor prin licitație extinsă şi utilizarea produselor care să asigure flexibilitatea tranzacţionării) şi piaţa centralizată pentru atribuirea contractelor pentru perioade lungi de livrare de energie electrică (urmărește asigurarea transparenţei tranzacţiilor prin contracte de vânzare-cumpărare a energiei electrice pentru perioade lungi de livrare și egalitatea de șanse a participanților la piață).
- În data de 31 ianuarie 2021, OPCOM a lansat produsul de 15 minute pentru tranzacționare locală pe Piața intrazilnică. Înainte de această dată, decontarea normală a tranzacțiilor cu energie electrică se făcea la 60 de minute.
- Tot în 2021, dar în luna iunie, are loc o nouă etapă în procesul de cuplare unică a piețelor de energie 4M MC (4M Market Coupling) din care fac parte România, Ungaria, Slovacia și Cehia cu piața MRC (Multi-Regional Coupling) din care fac parte alte 22 țări europene pentru crearea pieței unice europene de energie electrică. Astfel, capacitatea transfrontalieră pentru ziua următoare pe cele 6 noi frontiere (PL-DE, PL-CZ, PL-SK, CZ-DE, CZ-AT, HU-AT) a fost alocată implicit prin intermediul algoritmului Euphemia care permite determinarea simultană a prețurilor energiei electrice și a fluxurilor transfrontaliere în întreaga regiune.
- În luna octombrie 2021 s-au finalizat operațiunile de cuplare a granițelor Române – Bulgare în SDAC (Single Day-ahead Coupling) permițând integrarea piețelor pentru ziua următoare din Grecia și Bulgaria în SDAC.
Cum este structurată piaţa de energie electrică?
Se identifică două segmente mari de piaţă de energie electrică:
- piața angro, în cadrul căreia se tranzacționează energie electrică (la 01.11.2021 activau 33 furnizori cu activitate exclusivă pe piața angro);
- piaţa cu amănuntul, ce permite revinderea energiei electrice către consumatori, folosind serviciile operatorilor de reţea (la 01.11.2021 activau 55 furnizori cu activitate e piața cu amănuntul).
Piaţa concurentială este destinată consumatorilor cărora li se furnizează energie electrică la tarife negociate, unde tranzacţiile cu energie electrică se efectuează în mod transparent, prin licitaţie publică şi pentru care preţul energiei se stabileşte în funcţie de cerere si oferta.
Cifre semnificative pentru dezvoltarea pieţei de energie electrică
- Numărul de furnizori de energie electrică: cca. 90
- Numărul de producători licenţiaţi de energie electrică: cca. 800
- Producători de energie electrică din surse clasice ce exploatează unităţi dispecerizabile: 17
- Producători de energie electrică din surse regenerabile ce exploatează unităţi dispecerizabile: 92
- Total consumatori casnici: cca. 8 700 000
- Consumatori eligibili mari non-casnici (alimentaţi în regim concurenţial): cca. 180 000
Creșterea prețurilor la energie electrică și gaze naturale
Prețurile la energie electrică și gaze naturale au atins praguri istorice incepând cu a doua jumătate a anului 2021, România fiind în topul țărilor Europene cu cele mai mari majorări. Astfel, in semestrul doi al anului 2021 s-au înregistrat prețuri de aproximativ patru ori mai mari la gaze naturale și aproximativ de trei ori mai mari la energie electrică față de aceeași perioadă a anului 2020.
În timp ce diverși factori au contribuit la creșterea prețurilor energiei în întreaga Europa, principalul factor a fost majorarea considerabilă a prețului gazelor naturale pe fondul extremei volatilități și a lipsei de lichiditate din piața de gaze naturale.
Factorii secundari care au dus la creșterea prețurilor sunt:
- Creșterea alarmantă a prețului certificatului de carbon;
- Creșterea consumului consumatorilor industriali;
- O scădere a producției de energie electrică din surse regenerabile la nivel European;
- Renunțarea Federației Ruse la ruta Ucraineană de transport pentru a asigura aprovizionarea cu gaze naturale;
- Închiderea unităților de producere a energiei din combustibili fosili;
- Diminuarea producției Europene de gaze naturale și creșterea exporturilor Federației Ruse către Asia.
FEL România consideră că impactul resimțit de consumatorul final din România în contextul creșterii prețurilor conexe serviciilor de utilități (gaze naturale și energie electrică) poate fi atenuat prin următoarele măsuri:
- Pe termen scurt/mediu:
- Încurajarea producerii de energie electrică în regim de prosumator prin programe naționale de tip suport;
- Îmbunătățirea portofoliului de servicii oferite de operatorii depozitelor de înmagazinare, prin introducerea posibilității de a înmagazina gaze naturale în baza unui profil multi-anual și acordarea unor discount-uri.
- Pe termen mediu și lung:
- Securizarea unor proiecte energetice strategice de investiții prin PNRR și Fondul de Modernizare, menite a soluționa criza de generare a energiei electrice pe plan local.
Efectele războiului Ruso-Ucrainean asupra Pieței de Energie
Rusia a fost și este în continuarea cel mai mare exportator de gaze naturale pentru Uniunea Europeană chiar dacă aceasta a încercat în ultimul deceniu să își reducă dependența de gazele rusești.
La momemtul actual Europa importă aproximativ 25% din necesarul de petrol și 40% din neceasarul de gaze naturale din Federația Rusă, cotă care ar putea crește în viitorul apropiat pe fondul închiderii unităților de producere a energiei electrice bazate pe cărbune și combustibili nucleari. Europa ar putea suporta o diminuare a acestor importuri (în cazul întreruperii alimentării cauzate de războiul Ruso-Ucrainean) pe termen scurt, acest lucru ducând la consecințe economice profunde. Importurile de gaze naturale lichefiate vor crește substanțial iar consumul industrial va trebui redus, consecințelor acestor măsuri regăsindu-se în portofelele europenilor.
Măsuri care pot fi luate în viitorul apropiat de UE pentru a reduce impactul unei eventuale întreruperi a exporturilor de gaze naturale din partea Rusă:
- Amânarea opririi unităților de producere a energiei electrice din cărbune și combustili nucleari;
- Creșterea eficieței energetice pentru a reduce consumul de energie;
- Construirea de noi capacități de producție din surse regenerabile;
- Creșterea producției indigenă de gaze naturale;
- Creșterea importurilor de gaze naturale lichefiate.
Cum se situează România în această criză?
- Față de UE, România importa 20% din necesarul de gaze naturale, producția internă putând acoperii consumul necesar în perioadă călduroasă a anului. Importurile de energie electrică din partea Ucraineană pot fi neglijate, acestea reprezentând doar 1.5% din consumul mediu total.
Acest articol face parte din proiectul #Energy101. Mai multe informatii, aici.
