viitorul-energiei

Schimbările climatice

Schimbările climatice reprezintă un motiv serios de îngrijorare pentru cetățeni. Modificările climatice care au loc în prezent pe planeta noastră reconfigurează lumea și amplifică riscurile de instabilitate sub toate formele. Încălzirea globală modifică mediul nostru înconjurător și conduce la creșterea frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme. Energia și schimbările climatice sunt strâns legate: contracararea amenințării reprezentate de schimbările climatice impune o renunțare radicală la sistemul energetic actual dependent de combustibili fosili. Producția de energie și utilizarea acesteia generează 79 % din emisiile de gaze cu efect de seră din UE, cea mai mare parte a emisiilor provenind din furnizarea de energie și din transporturi.

Cum arată viitorul energiei în viziunea membrilor FEL

Viitorul sistem energetic va integra sistemele și piețele de furnizare a energiei electrice, a gazelor naturale, a serviciilor de încălzire sau răcire centralizată, precum și de mobilitate, utilizând rețele inteligente care plasează cetățenii într-o poziție centrală.

Există Directive Europene la care să ne raportăm?

Uniunea Europeană s-a angajat să conducă tranziția energetică la nivel global, prin îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Acordul de la Paris privind schimbările climatice provocate de producerea de energie, stabilind următoarele obiective pentru 2030:

  • Obiectivul privind reducerea emisiilor interne de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% până în 2030, comparativ cu 1990;
  • Obiectivul privind un consum de energie din surse regenerabile de 32% în 2030;
  • Obiectivul privind îmbunătățirea eficienței energetice cu 32,5% în 2030;
  • Obiectivul de interconectare a pieței de energie electrică la un nivel de 15% până în 2030.

Care este orientarea centrală a Comisiei Europene

Pe termen lung, trebuie confirmat angajamentul Europei de a deschide calea în domeniul combaterii schimbărilor climatice la nivel mondial și de a prezenta o viziune care poate conduce la atingerea, până în 2050, a emisiilor de gaze cu efect de seră egale cu zero, printr-o tranziție echitabilă din punct de vedere social și în mod eficient din perspectiva costurilor.

Cum va arăta piața din acest punct de vedere, al emisiilor și schimbărilor climatice

Cu toate că există mai multe tipuri de obiective de climă, cel mai semnificativ este reducerea emisiilor cu efect de gaze de seră la nivelul întregii economii stabilit de Uniunea Europeană (de exemplu, 20% pentru 2020, 40% pentru 2030 sau emisii zero pentru 2050). UE își propune să creeze un mecanism de piață care determină un preț pentru emisiile de CO2 și creează stimulente pentru reducerea emisiilor în cel mai eficient mod din punct de vedere al costurilor. 

UE stabilește un plafon în ceea ce privește cantitatea de poluare cu gaze cu efect de seră care poate fi emisă în fiecare an, iar companiile trebuie să dețină un certificat european de emisie pentru fiecare tonă de CO2 pe care o emit în decurs de un an calendaristic. Ei primesc sau cumpără aceste permise, și le pot schimba. 

Există reglementari care vizează consumul (adesea) necontrolat?

Directiva 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor (EPBD), modificată prin Directiva 2018/844/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 – fiecare stat membru trebuie să elaboreze o Strategie de Renovare pe Termen Lung pentru a sprijini renovarea clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, publice și private, iar transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică şi decarbonat până în 2050, facilitând transformarea eficace din punct de vedere al costurilor, a clădirilor existente, în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

Este hidrogenul o energie regenerabilă de viitor?

Parlamentarii europeni insistă asupra importanței clasificării diferitelor tipuri de hidrogen și doresc o terminologie uniformă în toată UE pentru a face o distincție clară între hidrogenul regenerabil și hidrogenul cu amprentă redusă de carbon. 

Hidrogenul poate fi considerat un bun combustibil datorită proprietăților acestuia: Folosirea sa ca sursă de energie nu produce gaze cu efect de seră (apa este singurul produs secundar). Acesta poate fi folosit pentru a produce alte gaze, ca și combustibili lichizi. Infrastructura existentă pentru transportul și stocarea gazelor poate fi reutilizată pentru hidrogen și are o densitate energetică mai ridicată decât a bateriilor, deci poate fi folosit pentru transportul pe distanțe lungi, sau de tonaj mare.



Acest articol face parte din proiectul #Energy101. Mai multe informatii, aici.