Astfel cum rezultă din Comunicarea Comisiei Europene – O strategie a UE privind valorificarea potențialului energiei din surse regenerabile offshore pentru un viitor neutru climatic COM/2020/741 final, extinderea producției de energie electrică din surse offshore reprezintă o prioritate a Uniunii Europene. Prin urmare, Comisia a solicitat statelor membre să evalueze zonele adecvate pentru acest tip de proiecte.

Potențialul de energie eoliană offshore al României a fost evaluat pe baza estimărilor Băncii Mondiale (BM) la o capacitate teoretică de 76GW, 22GW sub formă de turbine fixe și 54GW sub formă de turbine plutitoare.

Având în vedere cele de mai sus, Ministerul Energiei a lansat în consultare publică până la data de 17 august 2023 Proiectul de lege privind măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore („Proiectul de Lege”).

Proiectul de Lege își propune să stabilească cadrul general necesar implementării proiectelor de producere a energiei electrice din resurse eoliene offshore, ținta care se dorește a fi asumată de România fiind de 3GW până în anul 2035 (capacitate care va fi sprijinită prin schema de Contracte pentru Diferență).

Atribuțiile privind aplicarea Proiectului de Lege revin Ministerului Energiei, în calitate de autoritate concedentă, și Autorității Competente de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO).

În continuare vom sumariza principalele aspecte avute în vedere de Proiectul de Lege. Precizăm că Proiectul de Lege pare să fie într-o formă incipientă, acesta conținând o serie de necorelări care sperăm să fie remediate pe parcursul consultărilor publice.

Calendarul de adoptare a cadrului legal relevant

Proiectul de Lege prevede atribuțiile autorităților implicate în implementarea proiectelor de producere a energiei electrice offshore, prevăzând următoarele termene pentru pregătirea studiilor și adoptarea principalelor acte normative necesare:  

• Identificarea perimetrelor eoliene offshore se va realiza pe baza unui studiu pregătit de Ministerul Energiei în termen de 30 de luni de la intrarea în vigoare a Proiectului de Lege. Lista perimetrelor concesionabile va fi aprobată ulterior prin hotărâre a Guvernului, Proiectul de Lege nestabilind un termen limită în acest sens;
• Hotărârea de Guvern privind procedurile relevante pentru acordarea concesiunilor și a permiselor de explorare va fi adoptată până la 1 ianuarie 2027;
•  Hotărârea de Guvern a procedurilor relevante de acordare a concesiunilor pentru exploatare va fi adoptată până la data de 30 iulie 2027;

Este important de menționat că în același timp Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a publicat proiectul Planului de amenajare a spațiului maritim, document de planificare strategică prin care se va identifica distribuția spațială și temporală a activităților și utilizărilor prezente și viitoare în apele marine și care va avea un rol esențial în identificarea și stabilirea perimetrelor pentru dezvoltarea de capacități eoliene offshore.

Etapele dezvoltării de proiecte eoliene offshore

În ceea ce privește procedura de urmat de către investitori în vederea dezvoltării de proiecte eoliene offshore, Proiectul de Lege stabilește  următoarele etape principale:

• acordarea unei concesiuni pentru explorare – fie ca urmare a unei proceduri de licitație publică, atunci când există mai mulți ofertanți pentru același perimetru, fie prin atribuire directă, în cazul în care nu există mai multe solicitări pentru un anumit perimetru;
• obținerea permisului de explorare – document emis de Ministerul Energiei la încheierea contractului de concesiune, având o perioadă de valabilitate de maximum 2 ani. Durata permisului de explorare poate să fie prelungită cu încă un an;
• acordarea unei concesiuni pentru exploatare – fie ca urmare a unei proceduri de licitație publică, fie prin atribuire directă în cazul exercitării dreptului de preempțiune de către operatorii economici care au efectuat activitatea de explorare. Contractele de concesiune de exploatare se încheie pe o perioadă de maximum 30 de ani și pot fi ulterior prelungite cu perioade succesive de câte 10 ani, respectiv cu 30 de ani (doar în cazul în care titularul își asumă retehnologizarea centralei electrice eoliene offshore);
• obținerea autorizației de înființare a capacității energetice – document emis de ANRE;
• obținerea aprobării de dezvoltare – document emis de ACROPO, care ține loc de autorizație de construire pentru lucrările offshore aferente centralei eoliene;
• obținerea autorizației de construire pentru lucrările localizate pe uscat – conform Proiectului de Lege, ACROPO va avea competențe și în ceea ce privește emiterea autorizației de construire pentru lucrările onshore până la punctul de interconectare cu rețeaua de transport al energiei electrice;
• recepția lucrărilor aferente centralei eoliene offshore (inclusiv a celor localizate pe uscat) în conformitate cu o procedură ce va fi aprobată prin Hotărâre de Guvern în termen de 42 de luni de la intrarea în vigoare a legii;
• obținerea licenței de producere a energiei electrice – document emis de ANRE.

În ceea ce privește racordarea centralelor eoliene offshore, Proiectul de Lege stabilește în sarcina Transelectrica obligația de a realiza începând cu anul 2024 studii care să analizeze potențialul impact al unor cantități semnificative de energie eolienă offshore asupra sistemului energetic național. Totodată, se stabilește obligația consultării Transelectrica în procesul de stabilire a perimetrelor și calendarului de concesionare astfel încât să fie asigurată preluarea energiei electrice produse în aceste perimetre în mod eficient și cu cele mai mici costuri de racordare.

Categoriile de investitori care pot dezvolta proiecte eoliene offshore

Ca regulă generală, operațiunile offshore se pot realiza de orice persoane juridice, române sau străine, care îndeplinesc condițiile de eligibilitate pentru a participa la procesul de concesionare prevăzut de Proiectul de Lege și pentru a beneficia de schema de sprijin de tipul Contracte pentru Diferență („CfD”).

Cu toate acestea, Proiectul de Lege prevede dreptul Ministerului Energiei de a refuza, din motive de securitate națională, acordarea concesiunilor către persoane juridice controlate din țări terțe Uniunii Europene sau din state resortisante unor țări terțe Uniunii Europene, precum și dreptul Ministerului de a rezilia unilateral contractele de concesiune acordate unor astfel de investitori. Măsurile de examinare a investițiilor străine directe prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 46/2022 rămân de asemenea aplicabile.

Recuperarea cheltuielilor de explorare

Proiectul de Lege prevede dreptul operatorului economic care a realizat explorarea de a recupera cheltuielile de explorare. Aceste cheltuieli se vor rambursa fie de la bugetul de stat, în cazul în care Guvernul decide să nu mai inițieze o licitație pentru exploatarea perimetrului respectiv, sau de către operatorul economic căruia i-a fost acordată concesiunea pentru exploatare. Ministerul Energiei are dreptul de a stabili limite de cost aferente acestor cheltuieli prin raportare la valoriile medii înregistrate la nivel internațional.

Drepturi și obligații ale titularilor care desfășoară operațiuni de explorare și exploatare a energiei eoliene offshore

Drepturi de acces: Proiectul de Lege prevede dreptul de trecere al titularilor concesiunilor de exploatare asupra imobilelor aflate în proprietatea statului. Aceste drepturi se exercită de drept, necondiționat de înscrierea în cartea funciară și fără a necesita acordul prealabil al proprietarilor/titularilor de drepturi reale/titularilor activităților desfășurate în legătură cu imobilele afectate, sub condiția autorizării de către ACROPO. De asemenea, titularii concesiunilor de exploatare beneficiază și de un drept de uz și de servitute asupra imobilelor aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat. Atât dreptul de trecere, cât și dreptul de uz și de servitute sunt condiționate de îndeplinirea procedurii de notificare și plății compensărilor pentru lipsa de folosință a imobilului și despăgubirilor pentru pagubele cauzate prevăzute de Proiectul de Lege.

Scheme de sprijin financiar: Proiectul de Lege stabilește în sarcina Ministerului Energiei obligația ca în termen de 12 luni de la stabilirea perimetrelor care pot fi concesionate pentru explorare și/sau exploatare să aprobe lista perimetrelor necesare pentru construcția a 3 GW de capacități eoliene offshore care vor beneficia de mecanismul de finanțare de tipul CfD. Proiectul de lege nu cuprinde alte detalii cu privire la schema de sprijin de tipul CfD de care vor beneficia proiectele eoliene offshore în limita celor 3 GW (cum ar fi criteriile de eligibilitate, contrapartea, procedura de atribuire etc.), însă se menționează faptul că acest tip de contract va fi încheiat odată cu încheierea contractului de concesiune pentru exploatare.

În același timp, Proiectul de Lege antamează posibilitatea stabilirii și acordării și a altor facilități fiscale pentru încurajarea și sprijinirea dezvoltatorilor de centrale eoliene offshore.

Proiectul de lege stabilește atât obligații pecuniare în sarcina investitorilor, cât și obligații care țin de finalizarea și implementarea proiectelor eoliene offshore, dintre care cele mai importante sunt următoarele:

• obligația de a pune în funcțiune a centralei eoliene offshore în cel mult 7 ani de la data încheierii contractului de concesiune pentru exploatare sub sancțiunea rezilierii de drept a acestuia;
• obligația ca minim 25% din numărul mediu anual de angajați utilizați în derularea contractelor de concesiune să fie cetățeni români cu rezidență fiscală în România;
• obligația de a achiziționa, în condiții echivalente de preț, bunuri și servicii de la operatorii economici din România și spațiul Uniunii Europene. De asemenea, subcontractorii nerezidenți ai titularilor contractelor de concesiune sunt obligați să înființeze și să mențină filiale pe teritoriul României;
• obligația de plată a redevenței aferente contractului de concesiune pentru explorare (stabilită pe kmp) sau exploatare (egală cu 1% valoarea producției de energie electrică a centralei eoliene offshore);
• obligația de plată a unei taxe pentru activitatea de exploatare a resurselor eoliene al cărei cuantum va fi stabilit prin raportare la suprafața perimetrului concesionat construit și suprafața ocupată de cablurile subacvatice de legătură cu punctele de racordare;
• obligația de a constitui o garanție financiară pentru desființarea și refacerea mediului, al cărei nivel va fi stabilit în anunțul de concesionare pentru explorare și/sau exploatare.

Proiectul de Lege se referă cu titlu generic la proiecte de producere a energiei electrice din surse eoliene offshore, fără a face distincție între cele plutitoare și cele fixe, din economia procedurii de autorizare a dezvoltării unor astfel de proiecte, care implică și anumite condiții din sfera protecției patrimoniului arheologic, ar rezulta implicit că la acest moment sunt avute în vedere numai turbinele fixe. Un alt argument în acest sens ar rezulta și din proiectul Planului de amenajare a spațiului maritim care menționează faptul că, din punct de vedere al raportului cost beneficiu, primele turbine care vor fi instalate offshore vor fi cele fixe.

Pentru a intra în vigoare, Proiectul de Lege va trebui să fie adoptat de către Parlament, următoare sesiune parlamentară fiind programată a începe la 1 Septembrie.

Autori: Alexandra Voicu si Raluca Gabor, avocate in domeniul energiei.

Articolul a fost publicat in Mesagerul Energetic si poate fi accesat aici: https://cnr-cme.ro/wp-content/uploads/2023/09/Mesagerul-Energetic-229-Iulie-August-2023.pdf.