Analiza de față reprezintă perspectiva tinerilor din energie asupra măsurilor necesar a fi întreprinse pentru consolidarea securității în aprovizionare cu energie a României și o pledoarie în favoarea unor acțiuni reunite la nivelul unui plan de măsuri pe coordonatele RePowerEU. Aceasta a fost realizată de Georgian ALBU și Rareș HURGHIȘ, la care și-au adus aportul Lucian PAMFILE, Cristina PĂUN, Cristian TĂTARU și Cezar AXINTESCU.

Materialul surprinde, prin cele 3 lentile ale trilemei energetice, principalele măsuri promovate de Comisia Europeană, oferind în același timp recomandări circumscrise acestora, adaptate la specificul României. FEL România consideră că echilibrul celor trei obiective depinde de conștientizarea faptului că tranziția energetică nu este neapărat un proces liniar și că nu există o rețetă unică care să asigure atingerea obiectivului neutralității climatice.

Într-un context caracterizat de niveluri record ale energiei tranzacționate, conflictul ruso-ucrainean a indus un recul negativ modului de formare al prețurilor gazelor naturale antrenând, în același timp, prețuri ridicate la energie electrică.

Sistarea aprovizionării cu gaze naturale de pe spațiul rusesc, indiferent de cauze, va genera dificultăți Uniunii Europene în demersul de refacere a stocului de gaze la un nivel de minim 80%, așa cum recomandă Comisia Europeană. Deși este improbabil ca Federația Rusă să decidă unilateral sistarea livrărilor de gaze naturale, cel puțin trei elemente justifică oportunitatea analizei unei astfel de scenariu, respectiv: 

• cauze obiective/ de forță majoră care să determine limitări în aprovizionarea spațiului european cu gaze naturale;
• presiunile exercitate de anumite state membre în favoarea delimitării (complete) de importurile de energie începând chiar din acest an;
• păstrarea consecvenței Gazprom în a manifesta un comportament cu valențe de monopol în relația cu partenerii de contract europeni.

Conform analizei FEL România, chiar și în scenariul aplicării tuturor acțiunilor recomandate prin RePowerEU, comunitatea europeană se va confrunta în continuare cu un deficit semnificativ pentru a acoperi consumul estimat de gaze naturale pentru anul 2022. 

Acestui fapt se adaugă și congestiile de ordin tehnic ale infrastructurii de transport europene cât și a limitării tehnice a terminalelor LNG, care fac dificilă aprovizionarea adecvată a tuturor statelor membre, în concordanță cu nevoile specifice de consum.

În ceea ce privește România, în anii 2020-2021, producția de gaze naturale s-a situat la un nivel de aproximativ 9 miliarde mc/an, iar consumul la un nivel de aproximativ 12 miliarde mc pe an, având astfel un grad de dependență față de importuri de aproximativ 25% din consum (~3 miliarde mc), din care aproximativ 15 puncte procentuale (~1.8 miliarde mc) reprezintă dependența față de gazul rusesc. 

Efectul coroborat al măsurilor propuse ne arată că, pe termen scurt, România ar putea substitui importul de gaze naturale din Federația Rusă, în special prin măsuri de exploatare a unor noi resurse de gaze naturale, respectiv prin eficientizarea consumului la nivel național.

Pe termen mediu și lung, analiza ne arată că România ar putea deveni un pol de stabilitate energetic regional în măsura în care își exploatează întregul potențial. 

FEL consideră că România ar putea limita dependența față de gazul rusesc respectiv față de gazul din import prin următoarele măsuri:

1. Pe termen scurt (1 an):
   • a) Contractarea de noi volume de gaze naturale din import, altele decat cele rusești;
   • b) Introducerea obligativității de stocare a gazului natural la un nivel de cel puțin 80% din capacitatea de stocare;
   • c) Adoptarea legii offshore și optimizarea legislației incidente explorării/ exploatării petrolului;
   • d) Promovarea proiectelor vizând creșterea capacității de injecție / extracție respectiv de stocare a gazelor naturale;
   • e) Promovarea acțiunilor pentru finalizarea interconectorului IGB (Grecia-Bulgaria);
   • f) Campanii de comunicare privind eficiența energetică și consumul de energie.
2. Pe termen mediu (3-5 ani):
   • a) Începerea producției de gaze naturale din perimetrul Caragele (onshore);
   • b) Creșterea capacității de injecție / extracție respectiv de stocare a gazelor naturale;
   • c) Accelerarea  investițiilor în generarea de energie electrică din surse de energie regenerabilă;
   • d) Implementarea investițiilor din PNRR care vizează capacități de stocare prin baterii;
   • e) Stimularea investițiilor în capacități de producție a hidrogenului verde;
   • f) Măsuri de creștere a eficienței energetice în clădiri și industrie;
   • g) Obligativitatea unei analize privind eficiența tehnică și economică a soluțiilor de încălzire și răcire alternative utilizării gazului natural pentru clădirile rezidențiale noi; 
   • h) Susținerea măsurilor pentru creșterea capacității interconectorului IGB de la 3 mld. mc la 5 mld mc. pe an.
3. Pe termen lung (5-10 ani):
   • a) Începerea producției de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep (2027, offshore), care ar acoperi ~1/2 din producția actuală a României;
   • b) Începerea producției de biometan, care ar putea acoperi cel puțin 1/3 din importul actual de gaze naturale;
   • c) Reconsiderarea explorării / exploatării gazelor de șist, al căror potențial trebuie (re)evaluat în contextul recentelor progrese tehnologice;
   • d) Reducerea pierderilor tehnologice a companiilor de transport și distribuție a gazelor naturale, prin stimularea investițiilor în rețea;
   • e) Dezvoltarea surselor de generare a energiei electrice din surse nucleare.

În ceea ce privește România – percepută ca privilegiată din perspectiva producției proprii de gaze naturale, obligația de înmagazinare reintrodusă prin OUG 27/2022 și perspectiva unor surse adiționale din Marea Neagră nu trebuie să fie interpretată ca un garant al securității în aprovizonare.

În plan pozitiv, remarcăm faptul că România deja adoptase/ era în curs de adoptare a unor seturi de măsuri în linie cu dezideratele trasate prin RePowerEU, cum ar fi urgentarea promovării Legii offshore sau obligația de înmagazinare raportată la consumul anual aferent portofoliului de clienți. 

Considerăm că este important ca preocupările autorităților să fie centrate pe adoptarea unor măsuri pe termen scurt, plecând de la asigurarea viabilității economice a întregului lanț valoric al energiei și culminând cu definirea unei strategii integrate pe subiectul RePowerEU.

Pentru mai multe detalii, vă invităm să accesați https://felromania.ro/ sau să urmăriți paginile de Facebook, Instagram și LinkedIn ale FEL România. 

Departamentul Comunicare și Marketing FEL România

Despre Future Energy Leaders România

Future Energy Leaders România (FEL România) este programul de tineret al Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) și face parte din rețeaua globală a Future Energy Leaders, dezvoltată de World Energy Council.

FEL România este o rețea de tineri profesioniști ce dezbat idei și dezvoltă proiecte. Printre obiectivele programului se numără profesionalizare tinerilor din energie și dezvoltarea competențelor necesare celei de-a 4-a revoluții industriale, creșterea gradului de angajabilitate și prezența mai mare a tinerilor în poziții de decizie. FEL România își propune de asemenea să fie o platformă de comunicare și cooperare între noua generație și actuala elită din domeniul energiei, cooperare pe care o considerăm vitală pentru o bună dezvoltare a sectorului energetic și modul în care acesta interacționează cu alte domenii. FEL România își propune să accelereze tranziția către o economie bazată pe energie curată și reducerea impactul negativ pe care energia îl are asupra mediului.