De ce o strategie a hidrogenului?
Efervescența discuțiilor recente despre hidrogen prevestește rolul important al acestui combustibil în viitoarea ecuație energetică, tendința actuală fiind ca acest vector de energie să se profileze ca o nouă vedetă a mix-ului energetic.
România dispune de o serie de avantaje majore – identificate pe întreg lanțul valoric al hidrogenului – care favorizează dezvoltarea pe teritoriul național a unui hub centrat pe acest combustibil energetic.
Cu toate acestea, potențialul României de a dezvolta un ecosistem energetic bazat pe hidrogen riscă să rămână insuficient exploatat în absența unei strategii.
Astfel, este esențial ca în perioada următoare factorul decident să urgenteze procesul de elaborare al unui document strategic dedicat hidrogenului, cu luarea în calcul a următoarelor coordonate:
→ necesitatea corelării obiectivelor strategice privind hidrogenul cu politicile publice existente pe piața de profil
Într-o primă etapă, apreciem oportunitatea regândirii politicii de creștere a gradului de accesibilitate pentru populație la resursele de gaze naturale, în condițiile în care factorul decident ia în considerare aplicabiltatea hidrogenului în sectorul rezidențial.
Starea de fapt implică, în mod obligatoriu, adaptarea infrastructurii de gaze naturale pentru a permite injecția etapizată a unor cote de hidrogen alături de gazele naturale, ca premisă de dezvoltare a unei viitoare economii conturate în jurul vectorului energetic.
→ adaptarea viziunii strategice privind hidrogenul la obiectivele climatice și mecanismele de finanțare subsumate Pactului Ecologic European
România ar trebui să își securizeze un portofoliu de proiecte strategice corelate cu oportunitățile de finanțare conferite de obiectivele europene strategice privind tranziția către combustibilii viitorului.
Resurse financiare semnificative sunt mobilizate prin programele de finanțare aferente exercițiului 2021-2027, printre care un potențial semnificativ poate fi identificat în cadrul: Fondului pentru Modernizare, Fondului de Inovare, NextGeneration EU și, nu în ultimul rând, la nivelul Programelor Operaționale susținute prin Politica de Coeziune. Totodată, remarcăm faptul că Planul Național de Redresare și Reziliență prevede o categorie de investiții orientată către modernizarea și adaptarea infrastructurii de transport și distribuție de gaze naturale în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi, obiectiv pentru care România a înaintat spre negociere Comisiei Europene o alocare de 600 de milioane euro.
Pentru stimularea investițiilor, ANRE ar putea lua în considerare acordare unor puncte procentuale suplimentare pentru investițiile în rețele capabile să acomodeze hidrogen, ce presupun contractarea de fonduri europene nerambursabile.
Totuși, în scenariul ajustării RRR[1], este necesar ca ANRE să aibă în vedere evitarea subvenției încrucișate pentru serviciul de distribuție a gazelor naturale.
Ce se întâmplă pe plan european?
Citește restul raportul în pdf-ul atașat. Spuneți-ne părerea în comentarii sau pe opinii@felromania.ro. Vă mulțumim.
