Articol publicat și pe financialintelligence.ro.
” Tranziția energetică marchează o schimbare profundă în modul în care ne producem și consumăm energia, înlocuind treptat sursele tradiționale bazate pe combustibili fosili cu tehnologii mai curate și sustenabile. În acest context, materialele critice, precum cobaltul, joacă un rol esențial. Utilizat intens în bateriile vehiculelor electrice și în sistemele de stocare a energiei, cobaltul devine indispensabil pentru realizarea obiectivelor de decarbonizare și pentru susținerea inovațiilor necesare unei economii verzi.” – Daniela Goreacii
1. Ce este cobaltul și utilizarea acestuia?
Tranziția energetică reprezintă o transformare profundă a sistemului energetic actual, bazat pe combustibili fosili, către unul cu emisii nete zero de carbon, alimentat predominant de surse regenerabile. Acest proces depinde de utilizarea unor minerale esențiale, cum este cobaltul (Co), un element indispensabil pentru dezvoltarea tehnologiilor verzi.
Cobaltul, având numărul atomic 27, joacă un rol crucial alături de litiu în producția bateriilor care alimentează vehiculele electrice, telefoanele mobile și calculatoarele, oferindu-le stabilitate termică, durabilitate și autonomie.
2. Aplicație în industrie
Panourile fotovoltaice, turbinele eoliene și bateriile, componente esențiale ale tranziției energetice, necesită un consum semnificativ mai mare de resurse minerale în comparație cu tehnologiile bazate pe combustibili fosili. De exemplu, producția unei mașini electrice implică utilizarea de șase ori mai multe minerale decât cea a unei mașini convenționale, iar o centrală eoliană consumă de nouă ori mai multe resurse decât una pe bază de gaz[1].
Un element esențial în acest context este cobaltul, care joacă un rol crucial în creșterea eficienței de încărcare și descărcare a bateriilor, având în prezent puțini înlocuitori viabili. În afară de utilizarea sa în baterii, cobaltul este folosit în aliaje și superaliaje pentru turbine cu gaz, în industria aeronautică, pentru producția de carburi cimentate și în aplicații ale medicinei moderne.
3. Producția și cererea de cobalt
Producția de cobalt joacă un rol esențial în tranziția energetică, având în vedere că realizarea unui smartphone necesită, în medie, 8 grame de cobalt, iar fabricarea unui vehicul electric consumă aproximativ 10 kilograme din acest metal. [2]
Conform estimărilor, cererea globală de cobalt se va multiplica de peste cinci ori până în 2030, urmând să înregistreze o ușoară scădere până în 2050. Această tendință este influențată în principal de creșterea utilizării dispozitivelor electronice portabile și a vehiculelor electrice.
Astfel, cererea de Cobalt în 2023 este estimată a atinge un maxim de 0,42 mil. tone, în scenariul unei decarbonizări rapide a sectorului energetic, și 0,26 mil. tone în ipoteza în care se va eficientiza utilizarea materiei prime și va spori gradul de reciclare a cobaltului.
După cum rezultă din figura de mai sus, producția estimată în 2030 este de doar 0,25 mil. tone, cu 40% mai puțin decât cererea maximă estimată. Prin urmare, renunțarea la bateriile bogate în cobalt, precum și reciclarea acestuia din bateriile existente sunt imperative.
4. Resursele de cobalt și prelucrarea minereului de cobalt
4.1. Cobaltul în lume
Republica Democratică Congo (”RDC”) este cel mai mare producător global de cobalt, cu o cota de piață de peste 70%, fiind urmată de Indonezia, Rusia și Australia. Producția de cobalt cunoaște o dublă concentrare. Astfel, dacă cea mai mare parte a extracției minereului de cobalt este localizată în RDC, 73% din cobaltul prelucrat (sulfat de cobalt) provine din China[4].
Concentrarea atât de ridicată a producției și a activităților de prelucrare a cobaltului naște mai multe riscuri în legătură cu oferta acestuia. Astfel, anumite tensiuni geopolitice ar putea genera răspunsuri politice care implică restrângerea ofertei și creșterea prețul cobaltului. Instabilitatea politică și naționalismul resurselor poate perturba oferta. Iar problemele locale, de la secetă până la sursa de energie instabilă, pot perturba aprovizionarea dintr-o anumită regiune sau țară. O soluția pentru a depăși concentrarea producției și prelucrării de cobalt într-un singur stat, este dezvoltarea de noi capacități de extracție și prelucrare în state terțe.
Potențiali producători de minereu de cobalt sunt – Australia care deține 18% din rezervele mondiale de cobalt, Indonezia – 7,2% etc[5].
4.2. Resursele de cobalt din Europa
În Europa, un rol important în extracția și prelucrarea cobaltului o are Finlanda, care deține singurele două surse primare de cobalt în Europa – minele Kevitsa (Boliden) și Sotkamo (Terrafame) care au înregistrat o producție globală în 2021 de 1084t[6].
Mai mult, Finlanda deține și o serie de exploatări miniere în curs de dezvoltare[13], în care cobaltul va fi un important produs secundar, iar în exploatarea minieră Hautalampi cobaltul va fi unul dintre produsele principale.
Alte potențiale exploatări de cobalt în Europa, a căror dezvoltare încă nu a început, sunt localizate în Suedia (e.g. Kiskamavaara, Lainejaur) și Grecia (e.g. Ieropiegi, Evia)[7].
5. Prețul cobaltului
La sfârșitul lunii octombrie 2024, prețul cobaltului a variat semnificativ pe piețele internaționale, reflectând cererea instabilă și problemele de ofertă din principalele regiuni producătoare. Conform datelor recente:
- Cobaltul rafinat este evaluat între 9,7 și 10,5 USD pe livră (aproximativ 10,1 USD/lb)[8].
- Cobaltul pe piața americană a avut o cotă de aproximativ 25.111 USD per tonă la sfârșitul lui august 2024, marcând o scădere de 4,89% față de luna anterioară și o scădere anuală de 23,86% comparativ cu 2023[9].
- În regiunile Asiei de Nord-Est și Americii de Nord, cotațiile pentru cobalt sunt de aproximativ 26,51 USD/kg și, respectiv, 23,83 USD/kg[10].
Prețul cobaltului a înregistrat o tendință descendentă, determinată de factori precum încetinirea cererii pentru vehicule electrice în unele piețe și eforturile de optimizare a utilizării și reciclării cobaltului în producția de baterii. Totuși, volatilitatea rămâne ridicată, iar factorii geopolitici pot influența aceste valori în perioada următoare.
Menținerea prețurilor scăzute la cobalt afectează proiectele miniere, forțând dezvoltatorii să caute finanțare suplimentară. De exemplu, compania de trading de mărfuri Trafigura caută o investiție suplimentară de 200-300 milioane USD pentru proiectul său cu Chemaf SA din RDC, care fusese planificat să devină una dintre cele mai mari mine de cobalt din lume[11].
În același timp, prețurile scăzute au determinat China să achiziționeze cantități mari de cobalt pentru rezerve strategice (8 kt în 2023), iar SUA ia în considerare includerea cobaltului în programul său de stocare strategică, având în vedere diversificarea surselor de aprovizionare.
6. Reciclarea cobaltului
În prezent, rata de reciclare a cobaltului din baterii este de aproximativ 30%, însă aceasta are un potențial de creștere considerabil, putând ajunge până la 90% până în 2040, prin intensificarea colectării bateriilor uzate și extinderea capacităților de reciclare.
Pentru a diminua impactul negativ al mineritului asupra mediului, pot fi adoptate mai multe măsuri, printre care:
- reciclarea cobaltului din bateriile existente. De exemplu, Apple reciclează în prezent 25% din cobaltul utilizat în telefoanele sale și și-a propus ca, până în 2025, să utilizeze 100% cobalt reciclat în toate iPhone-urile;
- implementarea unor sisteme de certificare fiabile și transparente pentru cobaltul comercializat;
- exploatarea de precizie, care implică prioritizarea resurselor de înaltă calitate și investițiile în inovații tehnologice pentru o utilizare mai eficientă[12].
Astfel, reciclarea devine nu doar o necesitate ecologică, ci și o oportunitate strategică pentru a sprijini tranziția energetică și a reduce riscurile asociate lanțurilor de aprovizionare.
Bibliografie:
[1] https://www.iea.org/reports/the-role-of-critical-minerals-in-clean-energy-transitions
[3] https://www.energy-transitions.org/publications/material-and-resource-energy-transition/
[4] https://investingnews.com/where-is-cobalt-mined/
[6] https://www.lyellcollection.org/doi/full/10.1144/geoenergy2023-016
[7] https://hcss.nl/report/cobalt-mining-in-the-eu-securing-supplies-and-ensuring-energy-justice/
[8] https://www.metal.com/price/New-Energy/Cobalt
[9] https://ycharts.com/indicators/us_cobalt_spot_price
[10] https://www.dailymetalprice.com/metalpricecharts.php?c=co&u=oz&d=1200
[11] https://www.iea.org/reports/global-critical-minerals-outlook-2024
[13] Exploatări miniere din Finlanda în curs de dezvoltare – Rompas–Rajapalot (Mawson Gold Ltd), Juomasuo (Latitude 66 Cobalt), Sakatti (Anglo American Plc), Hautalampi (FinnCobalt) și Suhanko (Suhanko Arctic Platinum)
Autor: Daniela GOREACII
BIO: Daniela Goreacii este avocat cu o experiență extinsă în sectorul energiei, specializându-se în litigii complexe ce vizează aspecte de reglementare din acest domeniu. Daniela a reprezentat clienți importanți din domeniul energetic în cazuri notabile împotriva autorităților publice din România. În paralel, Daniela urmează un program de MBA în Energie la Academia de Studii Economice din București, aprofundându-și expertiza în acest domeniu dinamic. Din 2022, este membru activ în Future Energy Leaders Romania, unde coordonează proiectul editorial dedicat materialelor critice și proiectul “Energy 101”, programe educaționale destinate familiarizării publicului larg cu domeniul energie.
