Articol realizat de experții FEL România, profesioniști din domenii cheie ale sectorului energetic: dreptul energiei, reglementare, comunicare strategică, inginerie energetică, dezvoltare de proiecte, business development, trading & comercializare energie, prosumatori și energie regenerabilă. Cu contribuția membrilor FEL România: Raluca Andronoiu, Raluca Gabor, Daniela Goreacii, Rareș Hurghiș, Lucian Pamfile, Olivian Savin, Vlad Tufan. 

Începând cu 1 iulie 2025, România a revenit la o piață liberă a energiei electrice, odată cu încetarea schemelor de plafonare și compensare menite să protejeze consumatorii în ultimii aproape patru ani. Această reliberalizare presupune provocări, dar și oportunități, motiv pentru care considerăm esențial ca fiecare consumator să fie informat despre ce înseamnă această schimbare și cum își poate gestiona eficient consumul de energie și costurile.

Cum am ajuns aici? Pe scurt, istoria plafonării prețurilor:

În contextul creșterii accelerate a prețurilor la energie din anul 2021, în perioada noiembrie 2021 – 30 iunie 2025, Statul Român a adoptat o serie de măsuri de plafonare a prețurilor la energie electrică pentru anumite categorii de consumatori. Prețurile plafonate au fost stabilite în funcție de consumul lunar, variind între 0,68 lei/kWh și 1,3 lei/kWh. 

În același context economie, în anul 2021 au fost adoptate și măsuri de plafonare a prețurilor la gaze naturale care rămân în vigoare și vor continua să fie aplicabile până la data de 31 martie 2026.

Cum se formează prețul energiei electrice?

Începând cu 1 iulie 2025, prețul energiei se stabilește în mod liber de furnizori în funcție de mecanismele de piață (cerere și ofertă).

Factura de energie electrică plătită de fiecare consumator include mai multe componente, majoritatea reglementate și rămân aceleași indiferent de furnizor:

Prețul energiei electrice active (în prezent estimat la aproximativ 50% din prețul final) este format din:

• Costul de achiziție în bandă (aprox. 65% din prețul energiei active): Furnizorii cumpără din timp energie electrică pentru consumul clienților lor în bandă (spre ex., dacă un furnizor estimează că un client consumă 8.760 kWh pe an, acesta va cumpăra o parte din energie în bandă, spre exemplu poate cumpara 1kWh/h (1 kWh pentru fiecare oră a anului). Costul de achiziție în bandă este reprezentat în general de prețurile produselor disponibile pentru tranzacționare în bandă pe piața forward și produsele forward deja achiziționate de furnizor. Acesta din urmă îl putem estima la aproximativ 65% din valoarea totală a prețului energiei active;
• Costul profilării consumului (aprox. 15–25% din prețul energiei active): Întrucât consumul de electricitate are o curbă dinamica, clienții casnici având un consum ridicat preponderent seara între orele 19 și 23, achiziția în bandă nu este de natură să acopere acest consum și este deci necesară adaptarea achiziției de energie la modul concret de consum (definită ca profilare). Întrucât la orele de vârf de consum prețul electricității este mult mai ridicat, de multe ori fiind peste dublu față de media de preț din timpul zilei, costurile de profilare sunt estimate la aproximativ 15% – 20% din prețul total de furnizare a energiei electrice;
• Costul echilibrării sistemului energetic (aprox. 5–10% din prețul energiei active) care reprezintă banii plătiți de consumator pentru ca sistemul energetic să funcționeze corect, în timp real. Energia electrică nu se poate stoca ușor, iar consumatorii nu folosesc electricitate constant, 24 de ore din 24. Pentru a acoperi aceste variații, anumite centrale de producție intervin pentru a realiza echilibrarea producției și consumului. Aceste intervenții rapide trebuie compensate, motiv pentru care în factură sunt incluse și costurile cu echilibrarea, estimate între 5% și 10% din totalul de preț a energiei active;
• Marja furnizorului (aprox. 5 – 10% din prețul energiei active): Marja furnizorului include (i) costurile operaționale, cum ar fi costurile cu personalul, precum și costuri cu administrarea clădirilor, administrarea flotei auto, instrumente și dezvoltări IT, asigurări, costurile de creditare (energia electrică fiind plătita parțialîn avans de către furnizori), costurile de tipărire și trimitere a facturilor, riscuri de neîncasare, etc. și (ii) profitul furnizorului

Tarifele de rețea care reprezintă aproximativ 27% din prețul final și reflectă costul transportului energiei electrice de la locul de producție/import către locul de consum al consumatorului:

• Tariful de Transport care acoperă costurile operării Sistemului Energetic Național de Transelectrica sunt în sumă totală de aprox. 0,04339 lei/kWh.
• Tariful de Distribuție care acoperă costurile rețelelor de medie și joasă tensiune ale operatorilor de distribuție: între 0,294 – 0,364 lei/kWh.

Taxe și contribuții care reprezintă aproximativ 23% din prețul final includ:

• Acciza (0,00362 lei/kWh): Este un impozit impus de stat asupra consumului de energie electrică.
• Contribuția de Cogenerare (0,0084 lei/kWh): Este o sumă care se colectează pentru a sprijini producția de energie electrică și termică în cogenerare de înaltă eficiență.  
• Certificatele verzi (0,0725416 lei/kWh): Este tot o contribuție similară cu cea de cogenerare care sprijină producția de energie din surse regenerabile care beneficiază de mecanismul de certificate verzi;
• Contribuția pentru Contracte Pentru Diferența (CFD) (0,000206 lei/kWh): această contribuție este asociată costurilor administrative aferente schemei de sprijin prin intermediul Contractelor pentru Diferență.
• TVA (21% pentru consumul realizat începând cu 1 august 2025, respectiv 19% pentru consumul anterior) – Taxa pe valoare adăugată;

România vs. Uniunea Europeană: Unde ne situam înainte de încetarea prețurilor plafonate?

Din graficul redat mai jos deducem faptul că prețul energiei din România, pentru clienții cu un consum între 1 și 2,5 MWh pe an (care reprezintă majoritatea covârșitoare a consumului clienților casnici), pe durata aplicării prețurilor plafonate, a fost de aproape două ori mai mic decât media UE.

De asemenea, dacă comparăm doar prețul energiei și marja furnizorului, observăm că în 2024 acestea au fost mai mici în România decât în Bulgaria și de aproape trei ori mai reduse decât media Uniunii Europene.

Ce înseamnă liberalizarea pentru consumatori?

Începând cu data de 1 iulie 2025, România a revenit la o piață liberă ceea ce presupune următoarele:

• Prețurile la energie electrică nu mai sunt stabilite de Statul Român, ci pe baza principiilor concurenței libere între furnizori în funcție de cerere și ofertă;
• Facturile vor reflecta costul real al energiei electrice din piață, care poate fi mai mic sau mai mare decât nivelul plafonat, în funcție de condițiile de piață;
• Diferențele de preț între furnizori vor deveni vizibile. Astfel, furnizorii vor concura pentru a oferi cel mai bun preț, ceea ce pe termen mediu și lung aduce beneficii consumatorilor prin scăderea prețului;
• Clienții vor trebui să fie atenți la alegerea furnizorului, compararea ofertelor și la optimizarea consumului de energie.

Întrucât în absența plafonării, prețurile pot crește pentru unele categorii de consumatori, Statul Român a adoptat Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 35/2025 prin care a instituit un mecanism de sprijin social sub forma unui tichet electronic de energie, destinat consumatorilor casnici aflați în sărăcie energetică, după încheierea schemelor de plafonare existente până la 30 iunie 2025.

Recomandări la încheierea contractului de furnizare a energiei electrice:

În contextul în care consumatorii au dreptul legal de a își schimba furnizorul oricând, fără costuri, este important ca alegerea unui nou contract să fie făcută în mod informat și responsabil. Schimbarea furnizorului se poate face gratuit, fie prin selectarea directă a unei oferte pe site-ul furnizorilor de energie sau în centrele de relații cu clienții ale acestora, fie prin intermediul Platformei Online pentru Schimbarea Furnizorului (POSF).

Pentru a sprijini consumatorii în luarea unei decizii informate, experții Future Energy Leaders România oferă următoarele recomandări în etapa de încheiere a contractului de furnizare a energiei electrice:

• Compararea ofertelor furnizorilor de energie electrică de pe piață: aceasta se poate realiza prin intermediul comparatorului disponibil pe website-ul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) disponibil la: https://posf.ro/comparator?comparatorType=electric;
• Analiza cu atenție a contractului înainte de semnare: în special revizuirea clauzelor privind actualizarea prețului, modificarea automată a contractului și clauza de schimbare de circumstanțe întrucât acestea pot include dreptul furnizorului de a modifica în mod automat prețul contractual, precum și a celor privind durata contractuală și încetarea;
• Păstrarea la îndemână a unui exemplar al contractului semnat.

În final, dacă întâmpinați dificultăți în procesul de încheiere a contractului sau considerați că drepturile dumneavoastră nu au fost respectate, vă puteți adresa ANRE.

Cum pot consumatorii să țină sub control factura de energie electrică?

Dincolo de alegerea furnizorului, este important ca fiecare cosumator să știe cum să își gestioneze consumul. Iată ce recomandă experții FEL Romania:

• Transmiterea periodică a indexului contorului de energiei electrică;
• Realizarea de investiții în eficiență energetică;
• Analiza oportunității de a deveni prosumator (respectiv să montezi panouri fotovoltaice pentru a acoperi cu energia produsă o o parte din propriul consum);
• Monitorizarea consumului și evitarea risipei energetice.

Sfaturi practice de economisire a energiei:

• Deconectarea aparatelor în stand-by întrucât și acestea consumă energie electrică;
• Reglarea temperaturii – fiecare grad în minus la încălzire sau în plus la AC înseamnă economie;
• Utilizarea electrocasnicelor pe programe eco;
• Izolarea locuinței;
• Valorificarea luminii naturale și folosirea de becuri economice sau iluminare smart.

Liberalizarea pieței energiei electrice reprezintă un pas firesc către o economie competitivă și transparentă. În același timp, presupune un grad mai mare de responsabilitate individuală. Nevoia de informare corectă și accesibilă devine esențială, iar FEL România continuă să fie un partener de încredere în acest proces.

Despre Future Energy Leaders România

Future Energy Leaders România (FEL România) este platforma de tineret al Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) și face parte din rețeaua globală a Future Energy Leaders, dezvoltată de World Energy Council.

FEL România este o rețea de tineri profesioniști ce dezbat idei și dezvoltă proiecte. Printre obiectivele programului se numără profesionalizare tinerilor din energie și dezvoltarea competențelor necesare celei de-a 4-a revoluții industriale, creșterea gradului de angajabilitate și prezența mai mare a tinerilor în poziții de decizie. FEL România își propune de asemenea să fie o platformă de comunicare și cooperare între noua generație și actuala elită din domeniul energiei, cooperare pe care o considerăm vitală pentru o bună dezvoltare a sectorului energetic și modul în care acesta interacționează cu alte domenii. FEL România își propune să accelereze tranziția către o economie bazată pe energie curată și reducerea impactul negativ pe care energia îl are asupra mediului.