Click here for English version
În cadrul celui de-al 26-lea Congres mondial al energiei, care va avea loc la Rotterdam în aprilie 2024, Future Elergy Leaders (FEL) din Țările de Jos au găzduit o masă rotundă intergenerațională pe tema „Închiderea deficitului de competențe pentru îmbunătățirea pregătirii pentru tranziția energetică”. Această masă rotundă a reunit lideri experimentați în domeniul energiei și profesioniști emergenți din medii diverse pentru a împărtăși informații și perspective privind abordarea eficientă a deficitului de competențe în sectorul energetic. Discuția s-a axat pe întrebări critice, examinând traiectoria viitoare a competențelor în sectorul energetic, identificând barierele persistente și explorând strategiile de îmbunătățire a pregătirii pentru tranziția energetică. Rezultatul a fost un set de recomandări colective, realizabile, menite să îmbunătățească pregătirea pentru tranziția energetică la nivel local, național și global prin eliminarea deficitului de competențe.

Context
Rezultatele COP28 subliniază necesitatea urgentă de a tripla capacitatea de energie regenerabilă și de a dubla măsurile de eficiență energetică pentru a îndeplini obiectivele globale de tranziție energetică. Ca răspuns, națiunile din întreaga lume au lansat inițiative ambițioase – cum ar fi planurile de tranziție energetică, legile de reducere a inflației și Green Deal UE – demonstrând un angajament colectiv puternic față de aceste obiective. Cu toate acestea, punerea în aplicare cu succes a acestor planuri și îmbunătățirea pregătirii pentru tranziția energetică necesită mai mult decât progrese tehnologice, politici de susținere și investiții financiare; acestea necesită o forță de muncă cu înaltă calificare pentru a conduce execuția.
În termeni simpli, există un deficit semnificativ de competențe ecologice. Conform raportului LinkedIn Global Green Skills Report 2023, doar una din opt persoane deține în prezent competențe relevante pentru diminuarea crizei climatice, ceea ce indică faptul că cererea de competențe ecologice depășește cu mult fondul de talente disponibil. Pe măsură ce numărul locurilor de muncă ecologice vacante crește, deficitul de lucrători cu competențele ecologice necesare devine mai evident. Prin urmare, succesul accesului la energie și al eforturilor de tranziție depind de disponibilitatea persoanelor cu expertiza necesară pentru a pune în aplicare în mod eficient aceste inițiative. Fără a aborda acest deficit de competențe și fără a lua măsuri proactive pentru a atrage, reține și forma în mod adecvat talentele, capacitatea noastră de a atinge obiectivele tranziției energetice ar putea fi grav compromisă. Este esențial să se acorde prioritate dezvoltării acestor competențe esențiale.
Dialogul nostru la masa rotundă intergenerațională a avut ca rezultat cartografierea barierelor persistente și evaluarea viitorului competențelor în sectorul energetic. În urma acestor discuții, participanții au identificat patru recomandări-cheie pentru a elimina lacunele în materie de competențe și pentru a stimula pregătirea globală pentru tranziția energetică. Aceste perspective oferă o cale clară de urmat pentru a îmbunătăți în mod semnificativ gradul nostru de pregătire pentru tranziția energetică.
Bariere persistente în eliminarea decalajului de competențe
În medie, atunci când participanții au fost rugați să evalueze nivelul de pregătire al țării lor pentru atingerea obiectivelor de tranziție energetică pentru 2030 în ceea ce privește competențele, aceștia au acordat o notă de 5,2 din 10. Această evaluare moderată reflectă barierele persistente care trebuie încă abordate pentru a realiza progrese semnificative. Au fost identificate următoarele obstacole:
- Nealinierea educației: Sistemele educaționale actuale nu pregătesc în mod adecvat studenții pentru nevoile viitoare ale industriei. Programele de studii sunt adesea învechite, nefiind integrate în tehnologiile emergente și în practicile de durabilitate. Căile educaționale tradiționale se adaptează lent la schimbările rapide din sectorul energetic, lăsând absolvenții slab pregătiți pentru provocările viitoare.
- Lipsa de implicare în domeniul STEM: Există o lipsă semnificativă de interes pentru STEM și locurile de muncă ecologice în rândul tinerilor, din cauza dificultăților percepute în aceste domenii, a perspectivelor de angajare inadecvate și a lipsei unor modele de referință în aceste domenii. Acest lucru îi descurajează pe mulți să urmeze cariere STEM.
- Insuficiența sprijinului politic: Există o lacună în politicile care promovează și sprijină în mod activ dezvoltarea competențelor în sectorul energetic. În lipsa unei susțineri și a unor stimulente guvernamentale puternice, instituțiile de învățământ și întreprinderile se luptă să își alinieze programele de formare la nevoile tranziției energetice.
- Bariere socioeconomice: Factori precum sexul, etnia și statutul economic împiedică accesul la educație și la oportunități de angajare în sectorul energetic. Grupurile subreprezentate se confruntă adesea cu provocări suplimentare, cum ar fi constrângerile financiare, accesul limitat la educație de calitate și practicile de angajare discriminatorii.
- Percepția siguranței locului de muncă și a remunerației: Locurile de muncă din sectorul energetic, în special în domenii emergente precum energia regenerabilă, sunt adesea percepute ca fiind mai puțin stabile sau lucrative în comparație cu rolurile tradiționale din sectorul energetic din petrol și gaze. Această percepție descurajează persoanele să urmeze o carieră în domeniul energiei ecologice, în ciuda cererii în creștere și a potențialului de creștere pe termen lung din aceste sectoare.
Printre aceste bariere, participanții au identificat dezalinierea educațională și lipsa de implicare în domeniul STEM ca fiind cele mai critice de abordat. Abordarea acestor probleme ar avea un impact semnificativ asupra progresului către obiectivele tranziției energetice, prin asigurarea unui flux constant de profesioniști calificați, pregătiți să facă față provocărilor viitoare. Abordarea acestor obstacole necesită o abordare multidimensională, inclusiv reformarea sistemelor educaționale, promovarea carierelor STEM și furnizarea unui sprijin politic solid.
Traiectoria preconizată pentru viitoarele competențe în sectorul energetic
Participanții cred cu tărie că sectorul energetic este pregătit pentru un deceniu de transformare pe măsură ce ne apropiem de 2030 și anticipează o creștere a cererii de expertiză în domeniul tehnologiilor energiei regenerabile, al eficienței energetice și al practicilor durabile. Participanții au identificat câteva competențe-cheie esențiale pentru navigarea în peisajul complex al tranziției energetice. Printre acestea se numără competențele tehnice în domeniul tehnologiilor energiei regenerabile, cunoștințele interdisciplinare, gestionarea schimbărilor, implicarea părților interesate și competențele digitale.
Aceste competențe sunt vitale pentru integrarea noilor tehnologii, gestionarea diverselor părți interesate și asigurarea unor practici durabile în cadrul sectorului. Nevoia de profesioniști calificați este esențială în special în domenii precum energia solară și eoliană, sistemele de stocare a energiei, tehnologiile rețelelor inteligente, consolidarea rețelelor, eficiența energetică și infrastructura vehiculelor electrice. Pe măsură ce aceste tehnologii avansează, seturile de competențe ale profesioniștilor trebuie să evolueze în consecință.
În plus, integrarea competențelor digitale, cum ar fi analiza datelor și securitatea cibernetică, devine din ce în ce mai importantă, deoarece sectorul energetic se bazează din ce în ce mai mult pe tehnologiile digitale și pe luarea deciziilor pe baza datelor. Această schimbare evidențiază necesitatea unei forțe de muncă care să cunoască atât practicile energetice tradiționale, cât și inovațiile digitale de ultimă oră.
Patru recomandări: Construirea unei căi clare de urmat pentru îmbunătățirea pregătirii pentru competențe
Participanții au indicat că există un potențial semnificativ de îmbunătățire a gradului de pregătire al țării lor în cazul în care strategiile adecvate sunt puse în aplicare în mod eficient pentru a se alinia la traiectoria viitoare proiectată a competențelor în sectorul energetic. Ei consideră că, dacă sunt abordate cel puțin trei dintre obstacolele identificate, gradul de pregătire al țării lor pentru tranziția energetică în ceea ce privește competențele ar putea crește la aproximativ 7,8 din 10. Pentru a aborda aceste obstacole și pentru a implementa în mod eficient soluții aliniate la viitoarele competențe necesare în sectorul energetic, în urma dialogului au rezultat patru recomandări-cheie.
Sincronizarea dezvoltării competențelor cu inovarea tehnologică
Este extrem de important să se asigure că dezvoltarea competențelor ține pasul cu progresele tehnologice. Rezultatele COP28, care pun accentul pe triplarea energiei regenerabile și dublarea eficienței până în 2030, subliniază nevoia de învățare și adaptare continue. Pentru a realiza acest lucru, au fost propuse următoarele strategii:
- Actualizarea periodică a programelor de studii: Sistemele de învățământ trebuie să actualizeze frecvent programele de învățământ pentru a încorpora cele mai recente progrese tehnologice și practici de durabilitate. Aceasta include integrarea formării practice cu noile tehnologii, promovarea inovării și încurajarea abilităților de rezolvare a problemelor.
- Învățarea pe tot parcursul vieții: Încurajarea unei culturi a învățării pe tot parcursul vieții poate ajuta profesioniștii să rămână la curent cu evoluțiile din industrie. Aceasta implică crearea de oportunități de dezvoltare profesională continuă, cum ar fi cursuri online, ateliere și programe de certificare care permit profesioniștilor să își actualizeze competențele pe măsură ce tehnologiile evoluează.
- Formare profesională și cursuri la mijlocul carierei: Extinderea formării profesionale și a cursurilor pentru profesioniștii aflați la mijlocul carierei poate contribui la reducerea rapidă a deficitului de competențe. Aceste programe ar trebui să fie concepute pentru recalificarea și perfecționarea persoanelor care fac deja parte din forța de muncă, dar care au nevoie de formare suplimentară pentru a face tranziția către noi roluri în sectorul energetic.
- Parteneriate între industrie și autoritățile publice: Parteneriatele dintre autoritățile publice și industrie pot spori eficiența elaborării și punerii în aplicare a programelor de formare. Acest lucru va asigura faptul că competențele predate sunt direct aplicabile cerințelor actuale și viitoare ale locurilor de muncă. Acestea pot include stagii de ucenicie, stagii de practică și alte oportunități de învățare practică care oferă experiență din lumea reală.
Integrarea competențelor în planurile de tranziție energetică
Planurile eficiente de tranziție energetică trebuie să includă strategii cuprinzătoare de dezvoltare a competențelor. Următoarele strategii au fost propuse pentru a realiza acest lucru:
- Implicarea părților interesate: Implicarea comunităților locale și a părților interesate în inițiativele de dezvoltare a competențelor garantează că forța de muncă este pregătită pentru noi oportunități de angajare. Aceasta implică crearea de parteneriate cu organizațiile comunitare, administrațiile locale și liderii din industrie pentru a identifica lacunele în materie de competențe și pentru a dezvolta programe de formare specifice.
- Parteneriate public-privat: Colaborarea dintre guverne, instituțiile de învățământ și sectorul privat poate crea programe de formare solide, adaptate nevoilor industriei. Finanțarea publică poate sprijini inițiativele educaționale, în timp ce companiile private pot oferi resurse, expertiză și oportunități de angajare pentru cursanți.
- Trasee profesionale clare: Asigurarea unor parcursuri profesionale clare și atractive în sectorul energetic poate contribui la păstrarea talentelor. Aceasta include descrierea progresului de la pozițiile de nivel începător la rolurile avansate, evidențierea oportunităților de avansare și prezentarea potențialului de creștere profesională pe termen lung în sectorul energetic.
- Încorporarea dezvoltării competențelor în politici: Asigurarea faptului că politicile de tranziție energetică includ dispoziții privind dezvoltarea competențelor poate crea o abordare mai coordonată și mai eficientă. Aceasta ar putea implica stabilirea de obiective pentru formare și perfecționare, finanțarea inițiativelor educaționale, cum ar fi sistemele de subvenționare, și stimularea întreprinderilor să investească în forța lor de muncă.
Asigurarea unor sisteme educaționale adecvate scopului
Sistemele de educație au nevoie de o revizuire radicală pentru a rămâne relevante. Strategiile cheie includ:
- Încorporarea valorilor ESG și societale: Educația ar trebui să pună accentul pe valorile de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) pentru a pregăti studenții pentru o carieră orientată către un scop. Aceasta implică integrarea conceptelor de durabilitate la toate nivelurile de educație, de la școala primară la universitate, și încurajarea studenților să ia în considerare impactul mai larg al activității lor.
- Educație incluzivă: Asigurarea diversității și incluziunii în programele educaționale poate contribui la atragerea grupurilor subreprezentate în sectorul energetic. Aceasta include crearea de medii favorabile pentru femei, minorități și comunități dezavantajate, oferirea de burse și programe de mentorat și promovarea activă a diversității în domeniile STEM.
- Concentrarea pe STEM și inovare: Un accent mai mare pe educația STEM și pe inovare poate cultiva o forță de muncă pregătită pentru viitor. Școlile și universitățile ar trebui să acorde prioritate materiilor STEM, să ofere experiențe practice de învățare și să încurajeze studenții să participe la proiecte de cercetare și dezvoltare.
- Adaptarea la schimbare: Sistemele educaționale trebuie să fie flexibile și adaptabile pentru a ține pasul cu ritmul rapid al schimbărilor tehnologice și societale. Aceasta implică revizuirea și actualizarea periodică a programelor de studii, încorporarea de noi metode și tehnologii de predare și promovarea unei culturi a inovării și a îmbunătățirii continue.
- Promovarea învățării de-a lungul vieții: Încurajarea unei culturi a învățării pe tot parcursul vieții poate ajuta persoanele să rămână la curent cu evoluțiile din industrie și să se adapteze la noile provocări. Aceasta include oferirea accesului la cursuri online, programe de dezvoltare profesională și alte oportunități de învățare pe parcursul carierei unei persoane.
Comunicare și colaborare eficiente
Comunicarea și colaborarea sunt esențiale pentru a elimina decalajul dintre nevoile industriei și educație. Strategiile pentru a realiza acest lucru includ:
- Implicarea tinerilor: Promovarea activă a carierelor energetice în rândul tinerilor prin campanii media și programe școlare poate stârni interesul pentru STEM și locurile de muncă ecologice. Aceasta include prezentarea diverselor oportunități disponibile în sectorul energetic, evidențierea modelelor de succes și abordarea concepțiilor greșite frecvente cu privire la carierele STEM.
- Parteneriate între industrie și universități: Consolidarea parteneriatelor dintre industrie și mediul academic poate asigura alinierea programelor educaționale la nevoile lumii reale. Acest lucru poate implica proiecte comune de cercetare, conferințe susținute de profesioniști din industrie și elaborarea în colaborare a programelor de studii.
- Schimbul de cunoștințe între generații: Facilitarea schimbului de cunoștințe între generații diferite poate încuraja inovarea și păstrarea cunoștințelor instituționale. Aceasta include crearea de programe de mentorat, încurajarea colaborării între profesioniștii cu experiență și tinerele talente și promovarea unei culturi a învățării și a schimbului de experiență.
- Comunicarea transparentă: Comunicarea clară și transparentă cu privire la competențele necesare pentru tranziția energetică poate contribui la alinierea eforturilor în diferite sectoare. Aceasta include furnizarea de informații accesibile cu privire la oportunitățile de angajare, competențele necesare și programele de formare disponibile.
- Campanii de sensibilizare a opiniei publice: Creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la importanța tranziției energetice și la oportunitățile pe care aceasta le prezintă poate contribui la crearea unui sprijin pentru inițiativele de dezvoltare a competențelor. Aceasta implică utilizarea diferitelor canale media pentru a ajunge la un public larg și pentru a evidenția beneficiile sociale ale unei forțe de muncă calificate în sectorul energetic.
- Utilizarea rețelelor de tineret ca pârghii pentru a ajunge la mai mulți tineri: Utilizarea rețelelor de tineret existente ca pârghii pentru a ajunge la mai mulți tineri și pentru a-i implica pe aceștia poate amplifica eforturile de promovare a carierelor în sectorul energetic. Aceste rețele pot contribui la diseminarea informațiilor, la organizarea de evenimente și la promovarea învățării de la egal la egal, facilitând legătura cu un grup mai mare și mai divers de potențiali viitori profesioniști.
- Mentoratul invers în cadrul organizației dumneavoastră: Implementarea programelor de mentorat invers în cadrul organizațiilor poate fi foarte eficientă. În cadrul mentoratului invers, angajații mai tineri îndrumă personalul superior, în special în domenii precum competențele digitale și tehnologiile emergente. Acest lucru nu numai că favorizează învățarea reciprocă, dar ajută și la reducerea decalajelor între generații și aduce perspective noi în echipele de conducere.
Observație finală
Rezultatele mesei rotunde intergeneraționale „Future Energy Leaders, Țările de Jos” din cadrul celui de-al 26-lea Congres mondial al energiei subliniază importanța critică a unui leadership responsabil, a unei educații incluzive și a unei comunicări eficiente în vederea reducerii deficitului de competențe pentru pregătirea pentru tranziția energetică. Abordarea acestui decalaj este o cerință urgentă pentru îndeplinirea obiectivelor ambițioase stabilite pentru 2030. Succesul nostru în realizarea unui viitor energetic durabil depinde de angajamentul nostru de a dota fiecare profesionist cu competențele necesare pentru a contribui la o lume mai verde și mai durabilă. Deși au fost prezentate recomandări și strategii-cheie, este esențială o acțiune decisivă atât din partea autorităților, cât și din partea industriei, pentru a ne asigura că deficitul de competențe nu împiedică progresul.
Aceasta este una dintre numeroasele platforme prin care FEL Țărilor de Jos își mențin angajamentul față de tranziția energetică și față de abordarea deficitului de competențe. Sperăm că ideile de la masa noastră rotundă intergenerațională vor stârni noi discuții și vor inspira includerea planificării competențelor în strategiile de tranziție energetică din întreaga lume. Credem că, în ciuda obstacolelor, atingerea obiectivului pentru 2030 este realizabilă. Cu toate acestea, planificarea competențelor ecologice trebuie să fie prioritară alături de progresele tehnologice, investițiile pe termen lung în educație și formare fiind esențiale pentru crearea unei forțe de muncă pregătite pentru viitor. Este esențial ca dezvoltarea competențelor să devină o prioritate absolută în cadrul forumurilor de luare a deciziilor și al evenimentelor la care se reunesc liderii din domeniul energiei și factorii de decizie politică.
Organizații participante la masa rotundă intergenerațională
ACT Commodities, Africa Sustainable Energy Centre (ASEC), Ashdam Solar, Bain, Barefoot College International, Dataiku, Diamond Development Initiatives (DDI), Dutch Entrepreneurial Development Bank (FMO), Dutch Marine Energy Centre (DMEC), EBN, Engie, Erasmus Centre for Energy Transition (ECET) – Erasmus University, Ghana National Gas Company Ltd, Ingener, MSG Strategies, Renewable Energy Association of Nigeria, Siemens Energy, Shell Alumni Network, The Policy Centre for the New South, Verbund, Van Oord.
Colaboratorii Future Energy Leaders (FEL) Țările de Jos:
Denisa Kasa (Associate, Volta Ventures), Thaddeus Anim-Somuah (Global Senior Manager Sustainability, Philips), Damilola Adeyanju (Systems Programme Manager – EP100, Climate Group), Ivo Wakounig (Doctoral Candidate, Eindhoven University of Technology), Jim Rijks (Engineering Manager, Iberdrola), Douwe van der Stroom (Programme Manager – Energy Transition & Digitisation, Port of Rotterdam), Bogomila Galaboff (Head of Communications – Europe, CWP Global).

Despre Future Energy Leaders (FEL) Țările de Jos
National Future Energy Leaders of the Netherlands este o comunitate dinamică de tineri profesioniști din domeniul energiei, afiliată la comitetul național membru al Consiliului Mondial al Energiei din Țările de Jos. Misiunea noastră este clară: să creăm o platformă care să permită tinerilor să adauge un impact în peisajul energetic prin intermediul dialogului între generații. Ca parte a comunității globale de impact a Consiliului Mondial al Energiei, formată din tineri profesioniști excepționali, suntem dedicați viziunii “Humanising Energy” a Consiliului Mondial al Energiei privind un viitor energetic mai durabil, mai accesibil și mai fiabil. Lucrăm alături de experți experimentați și gânditori vizionari pentru a susține noi perspective și pentru a promova cooperarea cu impact în căutarea unui viitor energetic mai durabil.
Prin activități de informare, evenimente, proiecte de implicare și leadership, ne străduim să le dăm tinerilor posibilitatea de a face o diferență în modelarea peisajului energetic. Din iulie 2023, programul nostru servește drept centru și rețea pentru ca persoanele talentate să discute probleme energetice pertinente în Țările de Jos și să amplifice aceste discuții la nivel global. În plus, FEL Țările de Jos joacă un rol crucial în sprijinirea activităților comitetului național de membri din Țările de Jos al Consiliului Mondial al Energiei, oferind perspective noi și reducând decalajul dintre generații în sectorul energetic.
Articol publicat în Mesagerul Energetic nr. 235, Iulie-August 2024, Buletin informativ al Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), pag. 44-45.
Autor: Future Energy Leaders, Țările de Jos.