Click here for English version

În ultimii ani, peisajul energetic mondial s-a schimbat, inaugurând era proeminenței surselor regenerabile de energie. Deși relevanța surselor regenerabile de energie la nivel mondial a crescut în ultimul deceniu, în ultimii câțiva ani, regenerabilele au înregistrat un impuls major în ceea ce privește capacitatea instalată, reducerea costurilor și investițiile pe termen lung. Investițiile în aceste surse de energie au depășit combustibilii fosili în 2016 și, de atunci, ele au atins noi recorduri. Conform raportului Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) “World Energy Investments 2024”, lumea investește în prezent aproape de două ori mai mult în energia curată decât în combustibilii fosili și, pentru anul 2024, se preconizează că investițiile energetice globale în tehnologii și infrastructuri de energie curată vor atinge 2 000 de miliarde dolari.

Trecerea la sursele regenerabile de energie nu este o iluzie…

În ciuda măsurilor concertate mai puternice luate în ultimii ani pentru a face față urgenței climatice, scăderea accentuată a costurilor în ultimul deceniu a jucat un rol crucial în stimularea investițiilor în energia regenerabilă. Costurile tehnologiei au scăzut substanțial în ultimul deceniu, în special pentru energia solară, ceea ce a dus la transformarea sectorului. Conform raportului IEA, costurile panourilor solare au scăzut cu 30% în ultimii doi ani. De asemenea, tehnologiile s-au îmbunătățit, IEA afirmând că „fiecare dolar investit în energia eoliană și solară fotovoltaică a produs de 2,5 ori mai multă energie decât un dolar cheltuit pe aceleași tehnologii cu un deceniu înainte”.

Sfârșitul „banilor ieftini”, al capitalului în exces și al capacității energetice redundante începând cu 2020 nu a modificat cursul și viteza tranziției. Creșterea prețurilor la energie în perioada de redresare post Covid-19 și invazia rusă din Ucraina au stimulat o acțiune mai rapidă din partea Uniunii Europene în vederea îmbunătățirii independenței și rezilienței sale energetice. În 2022, Comisia Europeană a lansat planul său REPowerEU, care vizează economisirea energiei, diversificarea aprovizionării cu energie și creșterea producției de energie curată. În plus, pragurile de 1,5°C ale temperaturii medii mondiale (peste nivelurile preindustriale), care se apropie cu repeziciune de Acordul de la Paris, au semnalat țărilor necesitatea de a-și intensifica eforturile prin strategii mai ambițioase de decarbonizare.

…dar această tranziție se confruntă cu unele provocări

Tranziția energetică aduce, de asemenea, unele provocări globale. Pe măsură ce națiunile își intensifică utilizarea capacităților regenerabile, ar putea apărea potențiale perturbări în lanțurile globale de aprovizionare cu tehnologii, în special pentru materiile prime critice, cum ar fi elementele rare din pământ sau litiul, care sunt esențiale pentru fabricarea bateriilor și a altor componente ale energiei regenerabile. Aceste vulnerabilități pot apărea din cauza mai multor factori, inclusiv dezastre naturale, conflicte geopolitice și restricții comerciale, toate acestea putând întârzia proiectele și crește costurile.

La nivel politic, creșterea protecționismului și a polarizării politice aduce, de asemenea, provocări pentru mediul energiei regenerabile. Politicile protecționiste, cum ar fi tarifele pentru tehnologiile sau bunurile energetice importate, ar putea îmbunătăți amprenta de carbon, reducând scurgerile de carbon și promovând concurența loială, dar ar putea, de asemenea, să crească costul de implementare și să încetinească adoptarea soluțiilor de energie curată, creând o situație complexă. De asemenea, lipsa unor politici clare sau a unei planificări pe termen lung poate bloca politicile și strategiile energetice, subminând investițiile și planificarea pe termen lung. În unele cazuri, polarizarea poate alimenta, totodată, rezistența la proiectele de energie regenerabilă, în special la nivel local, determinată de analfabetism, dezinformare sau conflict de interese.

Întrebarea principală este: cum să abordăm aceste provocări pentru o tranziție eficientă către o matrice energetică mai curată?

Să trecem la fapte

Investițiile în extinderea rețelei, optimizarea activelor actuale de energie regenerabilă și flexibilitatea sistemului energetic sunt necesare pentru a atinge obiectivele ambițioase de decarbonizare stabilite de țări. Creșterea flexibilității sistemului ar putea fi realizată prin stocare (de exemplu, baterii, pompare hidraulică și/sau hidrogen) pentru a răspunde provocării intermitenței/variabilității energiei regenerabile, dar și prin servicii auxiliare. În acest context, consumatorii vor juca și ar trebui să joace un rol esențial în sistemul energetic în calitate de prosumatori, fiind conectați la rețeaua de distribuție, producând, consumând și stocând prin diferite tehnologii și având un rol activ pe piețe.

De asemenea, hibridizarea, integrarea diferitelor tehnologii regenerabile (cum ar fi energia solară și hidroenergia), poate crește eficiența energetică, prin partajarea infrastructurii și stabilizarea costurilor, contribuind în cele din urmă la securitatea și reziliența energetică. Să nu uităm de retehnologizarea și modernizarea centralelor și instalațiilor electrice existente, prin retehnologizarea activelor actuale. În plus, extinderea și construirea infrastructurii pentru a face față creșterii capacității regenerabile și trecerii de la sursele de energie centralizate la cele descentralizate vor fi cruciale.

Având în vedere incertitudinile și schimbările strategice actuale, este esențial să recunoaștem că nivelurile actuale de investiții nu sunt suficiente pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C peste nivelurile preindustriale. Conform raportului IEA, rămâne un deficit de 500 de miliarde dolari pe an pentru a îndeplini scenariul IEA de emisii nete zero până în 2050. Prin urmare, este esențial să se consolideze politicile publice, să se asigure o finanțare adecvată și să se mobilizeze eforturile internaționale pentru susținerea și creșterea investițiilor în durabilitate, chiar și în fața provocărilor economice și strategice.

La rândul lor, factorii de decizie politică trebuie să adopte o abordare holistică, consolidând lanțurile interne de aprovizionare cu materii prime esențiale, promovând cooperarea internațională pentru a asigura un mediu comercial stabil și deschis și creând un consens politic larg cu privire la importanța energiei regenerabile pentru securitatea națională și reziliența economică.

O matrice energetică diversificată este, fără îndoială, cea mai bună opțiune pentru a echilibra trilema energetică, abordând astfel provocările în mod holistic. O matrice energetică diversificată reduce dependența de combustibilii fosili importați și protejează sistemele energetice naționale de volatilitatea piețelor globale ale energiei, protejând consumatorii și asigurând durabilitatea matricei sale. Această tranziție atenuează riscurile asociate tensiunilor geopolitice și întreruperilor aprovizionării și contribuie la durabilitatea pe termen lung prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Pe scurt, tranziția energetică sprijină eforturile de realizare a unei Europe mai reziliente. Este important să profităm de aceste oportunități în timp ce impulsul energiei regenerabile este puternic, asigurând în același timp un viitor energetic mai stabil și mai rezilient, chiar și într-un peisaj global din ce în ce mai complex și mai incert.