Încurajarea utilizării la scară largă a vehiculelor electrice este una dintre cele mai eficiente măsuri ce pot fi implementate în prezent pentru a respira un aer mai curat în orașe, contribuind totodată la combaterea schimbărilor climatice. Accesibilitatea acestora este însă influențată de mai mulți factori, printre care prețul și disponibilitatea materialelor necesare producției de baterii, dar și de sursele de energie utilizate pentru încărcarea lor. Pentru ca impactul asupra mediului să fie cât mai scăzut și pentru a închide cercul sustenabilității, este nevoie ca mașinile electrice să fie alimentate cu energie regenerabilă într-un procent cât mai mare.

În prezent, costul de producție pentru mașinile electrice este mai ridicat decât în cazul mașinilor convenționale, ceea ce se reflectă și în prețul plătit de utilizatori. Materiile prime esențiale pentru baterii, cum ar fi litiul, cobaltul și nichelul, pot fi dificil de obținut, din cauza resurselor limitate și a cererii globale în creștere. Însă acest decalaj începe să se reducă, mai ales datorită progreselor tehnologice, ce susțin diversificarea ofertei și a costurilor de mentenanță foarte scăzute pentru acest tip de autovehicule.

La nivel european, vehiculele electrice câștigă teren, cu sprijinul subvențiilor guvernamentale și al dezvoltării infrastructurii de încărcare, înregistrând o cotă de piață de 2.2% din totalul autovehiculelor (1,2% full electrice și 1% plug-in hybrid) altfel spus 22 din 1.000 de mașini în Uniunea Europeană sunt deja electrice și plug-in hybrid.

România, la rândul ei, a înregistrat progrese în adoptarea vehiculelor electrice, cu stimulente fiscale și programe de finanțare (precum “Rabla Plus”) care au crescut numărul acestora pe șosele în ultimii ani. Cu toate acestea, rata de penetrare este încă relativ mică, comparativ cu alte țări europene. Până în prezent, au fost înmatriculate aproximativ 50.000 de vehicule electrice, peste o treime fiind fabricate de un brand românesc (Dacia). În ceea ce privește infrastructura de încărcare, tendința este ascendentă la nivel European, la finalul anului trecut existau deja 632.000 de puncte de încărcare (150.000 fiind instalate doar în 2023), dintre care în România erau 2.754. Pentru a întâlni țintele de reducere a emisiilor, în UE urmează să fie instalate încă 3,5 milioane de puncte de încărcare până în 2030, însemnând aproximativ 10.000 de noi puncte pe săptămână.

Din punct de vedere al sustenabilității, un exemplu clar este utilizatorul care își încarcă mașina electrică acasă, folosind energia generată de panourile fotovoltaice. Însă un astfel de scenariu nu este la îndemâna tuturor celor care s-ar putea alătura acestei tendințe finalmente pozitive. Prin urmare, contează foarte mult cum este generată energia cu care sunt alimentate stațiile de încărcare publice, instalate în parcările supermarket-urilor, centrelor comerciale și benzinăriilor.

Este evident că o parte semnificativă din energia electrică furnizată la aceste stații provine din surse regenerabile (51% în anul 2023 în România), dar există încă o dependență considerabilă față de combustibilii fosili.Aceasta subliniază necesitatea de a accelera tranziția către surse de energie regenerabilă și de a îmbunătăți infrastructura de stocare a energiei.

Cu toate că unii furnizori de energie electrică pot garanta că energia lor provine 100% din surse verzi (prin sistemul garanțiilor de origine), în realitate energia care ajunge la stațiile de încărcare provine dintr-un mix. În Sistemul Energetic Național (SEN), proporțiile variază între energie eoliană și fotovoltaică, energie nucleară, pe bază de combustibil fosili (cărbune sau hidrocarburi) și hidroenergie.

Fiecare consumator poate verifica de unde provine energia sa electrică atât la furnizorul său, care pune la dispoziția clienților săi o etichetă energetică (cu mixul aferent de energie furnizată în portofoliul său), cât și pe site-ul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energie (ANRE), care publică lunar și anual rapoarte ce prezintă structura pe tipuri de surse a producției de energie electrică la nivel național.

În același timp, există o serie de măsuri care pot extinde ponderea energiei regenerabile și accelera concomitent tranziția energetică, făcând utilizarea mașinilor electrice mai benefică. Printre acestea se numără:

1. Implementarea stocării energiei. Prin această soluție, energia regenerabilă generată în exces ar putea fi stocată și utilizată apoi, atunci când factorii de mediu nu mai permit producerea acesteia (noapte/cer înnorat sau nu bate vântul). Tehnologiile de stocare, cum ar fi bateriile de mare capacitate și soluțiile de stocare prin hidrogen, devin din ce în ce mai accesibile, ceea ce face posibilă implementarea lor la scară mare în viitor, atât în sectorul energetic, cât și în cel al transporturilor.
2. Tarifarea dinamică reprezintă un alt mod de a stimula încărcarea vehiculelor cu energie regenerabilă, prin care prețul fiecărui kW poate varia în funcție de momentul de producție a electricității. Astfel, ar putea fi mai ieftin să îți încarci mașina electrică în mijlocul zilei, în momentul în care soarele strălucește cel mai puternic. De exemplu, mari centre comerciale care au instalate centrale fotovoltaice pot oferi surplusul de electricitate, atunci când producția depășește consumul propriu, pentru încărcarea mașinilor electrice ale clienților la un preț avantajos, într-un program de tip “happy hour”. Similar, atunci când în Dobrogea se înregistrează vânt iar turbinele eoliene produc electricitate, costurile de încărcare ar deveni mai mici.
3. Dezvoltarea rețelelor inteligente (smart grids). Vehiculele electrice pot fi integrate în sistemul energetic și folosite ca sisteme de stocare. Practic, acestea sunt unități de stocare pe roți și pot permite utilizatorului să folosească energia înmagazinată și în alte scopuri (spre exemplu, odată parcată acasă, mașina poate fi cuplată la rețeaua electrică a imobilului și folosită bateria ei atât intern, în scopuri casnice, cât și extern, de către rețeaua de distribuție, oferind electricitate altor consumatori din apropiere). Studiile din prezent arată că această metodă poate reduce costurile de energie pentru utilizatori și poate contribui la echilibrarea sistemului, prin controlul cererii și ofertei de electricitate. Acest lucru ar îmbina așadar atât soluția de tarifare dinamică, cât și cea de stocare a energiei, și ar ajuta și SEN.

Pentru ca toate aceste lucruri să fie posibile, este nevoie ca progresul tehnologic (în domeniul bateriilor, echipamentelor de producție a energiei și al digitalizării) să fie sprijinit și de politici și reglementări adecvate, precum și de industrie și mediul academic. Utilizarea pe scară largă a vehiculelor electrice poate avea un impact semnificativ asupra reducerii emisiilor de carbon și îmbunătățirii calității aerului – dar o astfel de evoluție depinde mai ales de sursele de energie utilizate pentru încărcarea lor, pe lângă disponibilitatea materialelor folosite în producția acestora, cu impact și asupra prețului final, sau de dimensiunea infrastructurii stațiilor de încărcare.

România este bine poziționată pentru a deveni un lider regional în tranziția energetică în următorii ani, afirmație pe care o auzim adesea, fără a-i fi știrbită esența, pentru că România beneficiază, în fapt, de resurse și expertiză semnificative. Această realitate încurajatoare solicită, în același timp, un angajament ferm din partea tuturor actorilor implicați: instituții guvernamentale, industrie și consumatori.

Articol realizat de Răzvan Varlam și Lucian Pamfile, alături de echipa Energy101 – FEL România, formată din Rareș Hurghiș, Daniela Goreacii, Teodora Mîndra, Olivian Savin, Raluca Gabor, Iulian Cimbru, Alisa Fleancu, Adrian Vintilă, Vlad Tufan, Luminiţa Ioana Vlaicu, Cezar Axintescu, George Tecușan, David Robert.

InvesTenergy derulează împreună cu FEL România, parte a CNR-CME, un proiect de “Informare și conștientizare” cu privire la energie și sistemul energetic. Publicăm astfel o serie de articole, sub semnătura membrilor FEL România, pe teme de maximă actualitate și interes pentru consumatori, actorii pieței și, totodată, și pentru autorități.

Răzvan VARLAM activează în prezent ca Project Manager în domeniul mobilității electrice, coordonând procesele de instalare și mentenanță a stațiilor de încărcare a mașinilor electrice în cadrul PPC Blue România. Absolvent al Facultății de Energetică din cadrul Universității Politehnica București, disertația sa fiind dedicată explorării potențialului hidrogenului ca sursă de energie sustenabilă, Răzvan este constant preocupat de tehnologiile ce facilitează tranziția din peisajul energetic.

Lucian PAMFILE este un tânăr profesionist în domeniul energiei, stabilit la Bruxelles, care activează în cadrul grupului energetic francez ENGIE din 2016. Cu o experiență dovedită în planificarea și gestionarea portofoliilor de energie, Lucian este responsabil de optimizarea comercială a unităților de producție de energie electrică ale grupului în țările din Europa de Vest. Între 2019 și 2023, a condus activitatea de prognozare, notificare și tranzacționare pe termen scurt a energiei electrice la ENGIE România, iar anterior a fost analist. Totodată, Lucian este doctorand la Academia de Studii Economice din București (ASE). Domeniul său de cercetare este tranziția energetică, iar anterior a studiat științe politice și evaluarea politicilor și programelor publice europene la SNSPA și a absolvit programul Energy MBA din cadrul ASE. Lucian s-a alăturat comunității Future Energy Leaders (FEL) în anul 2021.